DOCUMENT Niciun concurs la grădiniță și la ciclul primar – noua politică a Ministerului Educației pentru calendarele competiționale oficiale, anunțată ca „decizie” de secretarul de stat Florian Lixandru la 3 luni după tăierea din senin a peste 40 de concursuri școlare, în ianuarie 2024 / Același minister lasă însă zeci de concursuri private să se desfășoare în școli

Noua politică a Ministerului Educației din acest an este reducerea competiției între elevi, se arată într-un răspuns al secretarului de stat Florian Lixandru (PSD) la solicitarea senatoarei PSD Laura Georgescu, publicat pe site-ul Senatului României. Ministerul Educației a fost întrebat de senatoarea din Comisia de Învățământ a camerei superioare a Parlamentului care au fost studiile care au stat la baza tăierilor de concursuri școlare semnalate de Edupedu.ro pe 30 ianuarie.

În loc de a oferi studii, Ministerul Educației a răspuns în două pagini, fără nicio trimitere la vreo cercetare, că „începând cu acest an școlar, politica Ministerului Educației referitoare la competițiile adresate ciclurilor preșcolar și primar este de a nu le mai cuprinde în calendarele competiționale”. Decizia „face parte dintr-un proces început de mai mult timp, referitor la reducerea caracterului foarte competitiv al sistemului educațional din România”.

Această nouă politică publică din acest an școlar nu a fost anunțată pentru elevi, profesori și părinți de Ministerul Educației, care susține în răspunsul către senatoare că, „dacă facem o analiză realistă, fie ea și superficială, a modului în care sunt organizate competițiile în unitățile de învățământ din România, ele sunt adeseori generate mai mult de dorința adulților decât a copiilor”.

„Competiția este un subiect controversat în domeniul educației, deoarece are atât potențiale beneficii, cât și pericole pentru dezvoltarea copiilor. O competiție orientată spre creștere și nu spre rezultate îi motivează pe copii să se autoperfecționeze, să învețe să colaboreze și să se confrunte cu provocări. O competiție centrată exclusiv pe „a fi cel mai bun” afectează stima de sine a copiilor, le induce presiune și anxietate, le distruge plăcerea de învățare și îi împiedică să-și valorifice propriile talente”, se arată în răspunsul ME către senatoare – integral mai jos în articol.

• Peste 40 de concursuri școlare naționale finanțate și nefinanțate au fost tăiate de Ministerul Educației în acest an școlar și altele aproape 40 au fost tăiate din calendarele activităților educative naționale și internaționale (CAEN, acum CPEENI), după cum a notat Edupedu.ro într-o analiză pe 30 ianuarie.

• Tot Ministerul Educației a încercat să împiedice elevii de clasele primare să participe la peste 200 de etape pe țară ale concursurilor extrașcolare 2024, după cum a dezvăluit Edupedu.ro în februarie. Profesorii organizatori au avut termen să modifice pe ultima sută de metri regulamentele pentru concursurile pe care le-au pregătit încă din toamnă, conform unei adrese trimise școlilor de secretarul de stat Florian Lixandru.

Răspunsurile Ministerul Educației la mai multe întrebări ale senatoarei PSD Georgescu din 6 februarie au venit spre finalul lunii martie. Senatoarea a scris în document că „profesorii pentru învăţământ primar și învățătorii cu experiență îndelungată la catedră susțin că eliminarea concursurilor dedicate elevilor din învățământul primar din lista celor aprobate de minister va conduce la demotivarea elevilor capabili de performanțe și la scăderea interesului pentru studiul aprofundat al anumitor discipline”.

Concret, aceasta a întrebat Ministerul Educației:

1. „Ce a stat la baza deciziei de a elimina concursurile la care pot participa elevii din învăţământul primar din lista concursurilor nationale şcolare ce se vor organiza și desfăşura fără finanțare din partea Ministerului Educației?
2. Considerați că elevii din învăţământul primar nu ar trebui stimulați în spiritul unei competiții corecte, oneste?
3. Cum veţi proceda în cazul în care veți primi informații conform cărora elevii despre care vorbim vor participa la competitii neaprobate de minister și vor avea plângeri în ceea ce privește corectitudinea acestora?
4. Aveţi în vedere suplimentarea listei din anexa nr. 5 a Ordinului Ministerului Educației nr. 3469/29.01.2024 în vederea acordării posibilității elevilor din învățământul primar de a participa la competiții girate de Ministerul Educației?”

De menționat că deși întrebarea este adresată ministrului Ligia Deca, răspunsul vine de la secretarul de stat care are în responsabilitate relația cu parlamentul, Ionel Florian Lixandru.

Ce a răspuns Ministerul Educației. „O competiție centrată exclusiv pe „a fi cel mai bun” afectează stima de sine a copiilor”

În introducere, Ministerul Educației scrie că „începând cu acest an școlar, politica Ministerului Educației referitoare la competițiile adresate ciclurilor preșcolar și primar este de a nu le mai cuprinde în calendarele competiționale. Această decizie face parte dintr-un proces început de mai mult timp, referitor la reducerea caracterului foarte competitiv al sistemului educațional din România”. Ministerul Educației nu a anunțat această politică publică către profesori, elevi și părinți.

„Tendința de plasare a copiilor în situații din ce în ce mai presante prin competiție” este încurajată atât de practicile învățătorilor, cât și de presiuni făcute de părinți, susține instituția:

• „În ciuda trecerii de la notarea clasică la notarea prin calificative la primar și a promovării metodelor didactice cooperative la ciclul primar, tendința de plasare a copiilor în situații din ce în ce mai presante prin competiție, începând de la ciclul preșcolar, nu s-a diminuat. Acest lucru se datorează atât abordării pedagogice la clasă, cât și presiunii multor părinți, care își doresc doar rezultate excepționale pentru copiii lor, pe care consideră că le pot obține doar prin competiție”.

Dubla-măsură a ministerului se poate vedea în această situație prin argumentele și faptele în antiteză. Pe de o parte taie zeci de concursuri din calendarele oficiale, concursuri care ar fi generat și burse dacă erau finanțate de minister, argumentează că nu este benefică la ciclurile primar și preșcolar competiția de acest tip, iar pe de o altă parte același minister lasă nestingherite să se desfășoare în școli concursuri private, care percep taxe de înscriere sau de participare, care se fac cu profesorii din instituțiile de învățământ și care au loc tot în ciclurile primar și preșcolar.

Potrivit surselor Edupedu.ro, tăierea concursurilor a întârziat calendarele acestora și ale olimpiadelor, măsura provocând reacții în lanț – suprapuneri ale etapelor care au dus la nemulțumiri ale părinților și alte evenimente colaterale, cum ar fi două etape județene în aceeași zi sau ora de începere pentru elevii unui singur nivel de studiu, decalată la solicitarea unui părinte, cazul Olimpiadei de Geografie.

Revenind la răspunsul Ministerului Educației la solicitarea senatoarei din Comisia de Învățământ, în acesta se mai precizează că „competiția este un subiect controversat în domeniul educației, deoarece are atât potențiale beneficii, cât și pericole pentru dezvoltarea copiilor. O competiție orientată spre creștere și nu spre rezultate îi motivează pe copii să se autoperfecționeze, să învețe să colaboreze și să se confrunte cu provocări. O competiție centrată exclusiv pe „a fi cel mai bun” afectează stima de sine a copiilor, le induce presiune și anxietate, le distruge plăcerea de învățare și îi împiedică să-și valorifice propriile talente”, a continuat Ministerul Educației.

Instituția a adăugat că „școlarii mici nu sunt pregătiți emoțional să facă față eșecului sau pierderii, care pot fi traumatizante pentru ei. Competiția poate genera rivalitate, invidie, agresivitate sau izolare între copii, care își pot pierde încrederea în ei înșiși sau în ceilalți, cu efecte majore pe termen lung la copiii care nu pot gestiona astfel de traume emoțional”.

„Competiția poate fi, de asemenea, nesănătoasă dacă este impusă de adulți, care au așteptări nerealiste sau care îi recompensează pe copii doar pentru rezultate, nu pentru efort sau progres”, a continuat instituția. „Ori, dacă facem o analiză realistă, fie ea și superficială, a modului în care sunt organizate competițiile în unitățile de învățământ din România, ele sunt adeseori generate mai mult de dorința adulților decât a copiilor”, a subliniat Ministerul în răspunsul către senatoare.

Dacă participă în competiții „în care nu se pune accentual puternic pe fairplay învață să aprecieze și individualismul și egoismul”, mai atrage atenția ME:

• „Oricum ar fi prezentată, o competiție înseamnă copii care câștigă (puțini) și elevi care pierd (mulți). La copiii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani înfrângerea este resimțită cel mai puternic; învingătorii învață să depună mai mult efort, să își dezvolte abilitățile, iar învinșii vor percepe competiția ca pe o mare presiune, vor pierde bucuria jocului sau participării și încrederea în propriile abilități.

• Mai mult, copiii implicați de mici în competiții în care nu se pune accentual puternic pe fairplay învață să aprecieze și individualismul și egoismul. Este adevărat că și competiția are un rol important în dezvoltarea copiilor, dar aceștia pot fi stimulați să devină mai buni in ceea ce fac și prin colaborare”.

„(…) Cooperarea și colaborarea îi provoacă pe copii să se cunoască mai bine pe ei înșiși și pe ceilalți, să descopere și să valorizeze punctele tari și abilitățile fiecărui membru ale echipei, lucrând împreună dezvoltă empatia, toleranța, spiritul de echipă, încrederea și generozitatea.

Lucrul în echipe sau grupuri mici se centrează pe cooperare, dar poate conține și o doză de competiție. Tipul de competiție pe care dorim să îl încurajăm la ciclul primar este competiția copiilor cu ei înșiși, astfel încât să îi provocăm să devină în fiecare zi mai buni, fără ca o comparație cu ceilalți să le afecteze major stima de sine”, subliniază Ministerul Educației.

„Orice cadru didactic din România are dreptul de a organiza orice fel de activitate școlară și/sau extrașcolară, în condițiile legii, inclusiv concursuri. În România se organizează anual mult mai multe concursuri decât cele cuprinse în calendarele competiționale ale Ministerului Educației. (…) Nu există un monopol al Ministerului Educației asupra competițiilor școlare și extrașcolare”, se mai arată în adresă.

„Cuprinderea în calendare vine cu o serie de limitări, dar și de beneficii. Există instituții care implementează proiecte de înaltă calitate, care nu au fost cuprinse niciodată în calendarele Ministerului Educației. În cazul în care vor exista petiții la Ministerul Educației referitoare la incorectitudinea unor competiții derulate în afara calendarelor, dacă au fost încălcate drepturi ale elevilor și/sau ale cadrelor didactice, se vor aplica prevederile legale în vigoare. În prezent, Ministerul Educației nu intenționează modificarea anexelor din OME nr. 3469/2024”, conchide instituția.

DOCUMENT Răspunsul integral al ME către senator:

Ce concursuri au fost tăiate

Dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130. Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

Tăieri au fost și la activitățile educative naționale și internaționale – CAEN. Sunt cu aproape 40 de concursuri mai puțin.

Mai exact, din lista activităților educative naționale și internaționale care se desfășoară în România în anul școlar 2023-2024, fără finanțare din partea Ministerului Educației, au dispărut 22 de competiții față de anul școlar trecut.

Din lista activităților educative naționale și internaționale din anul școlar 2023-2024, desfășurate cu finanțare din partea Ministerului Educației, 17 competiții nu se mai regăsesc, la o comparație cu lista din anul școlar 2022-2023.

• În același timp, în mod contrariu la cele susținute de Minister, sunt cu 160 mai multe concursuri regionale și interjudețene în acest an școlar decât anul școlar trecut, potrivit listelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie.

Cine a tăiat concursurile școlare. Din comisie, un reprezentant al unei reviste care după numire a publicat un interviu cu Ligia Deca, fără întrebări incomode sau de urmărire

Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.

Iată cine sunt cei care au decis selecția olimpiadelor școlare 2024, potrivit componenței comisiei obținute de Edupedu.ro:

1. Florian Lixandru – Ministerul Educației, Secretar de Stat Învățământ Preuniversitar – Președinte
2. Mihaela Tania Irimia – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Vicepreședinte
3. Alexandru Szepesi – Ministerul Educației, Direcția Minorități – Vicepreședinte
4. Daniela Călugăru – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Secretar științific
5. Alexandra Tudor – Ministerul Educației, Direcția Minorități – Secretar științific
6. Sorin Spineanu-Dobrotă – Ministerul Educației, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Secretar științific
7. Eugen Stoica – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Membru supleant
8. Monica Ioniță – Ministerul Educației, Cabinet Secretar de Stat – Membru supleant
9. Ildiko Szocs – Colegiul Național „Bethlen Gabor” Aiud – Membru
10. Constantin-Alexandru Manda – Asociația pentru Valori în Educație AVE – Membru
11. Mirela Ștețco – Federația Coaliția pentru Educație – Membru
12. Simona Butnaru – Universitatea „Al. I. Cuza” Iași – Membru
13. Mariana Arnăutu – Fundația World Vision România – Membru
14. Maria Ștefănie – Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Hunedoara – Membru
15. Mihaela Daniela Cîrstea – Colegiul Economic „Virgil Madgearu” București – Membru
16. Laurențiu-Dan Milici – Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava – Membru
17. Oana Monica Moșoiu – Universitatea din București – Membru
18. Marius Cristian Pană – Academia de Studii Economice București – Membru
19. Eugenia Pașca – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași – Membru
20. Sorin Ivan – Tribuna Învățământului – Membru.
21. Anca Stamin – Salvați Copiii România – Membru

Este prima comisie care conține și un reprezentant al unei reviste, din mandatul Ligiei Deca, cel puțin, iar ordinul de ministru pentru numirea acestor membri a fost semnat de ministru, nu prin delegare, conform surselor Edupedu.ro.

Câteva luni mai târziu după decizia de includere în comisie, în publicația respectivă a apărut un interviu extins cu ministra Ligia Deca, semnat chiar de Ivan. Interviul nu conține nicio întrebare incomodă sau măcar una de urmărire, iar toate fotografiile folosite pentru ilustrația interviului au fost oferite de echipa de comunicare a ministrei, conform publicației.