Tabloul dezastrului din învățământul superior: România – pe ultimele locuri din Europa la numărul de tineri cu studii superioare, rata de înscriere la universitate, personal academic – Raport Bologna 2020

17.097 de vizualizări
Foto © Dreamstime.com

România se află pe ultimul loc în Europa când vine vorba despre procentul persoanelor cu studii superioare în categoria 25-34 de ani, pentru care-și propusese o creștere substanțială până în 2020, potrivit unui nou raport dat publicității săptămâna aceasta. Documentul arată că țara se află, în același timp, printre ultimele din Europa din punct de vedere al persoanelor cu studii superioare pe celelalte categorii de vârstă, în pofida unor creșteri semnificative în ultimul deceniu și jumătate. În plus, se numără printre ultimele state europene la capitole precum rata de înscriere a tinerilor în învățământul superior, în timp ce numărul de instituții de învățământ superior și cel al angajaților din mediul academic au înregistrat scăderi în ultimele două decenii, marcate de dezvoltare la nivel european.

Astfel, pe categoria de vârstă 25-34 de ani, procentul de persoane cu studii superioare a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018, dar România se află în continuare pe ultimul loc în Europa. Pentru anul acesta, în Strategia 2020, țara își propusese o țintă de 26,7% (30-34 de ani). În 2018, pe celelalte categorii de vârstă România atinsese, la acest capitol, scoruri de 22,7% (35-44 de ani), 13,8% (45-54 de ani), 9,4% (55-64 de ani).

Raport Bologna 2020 – Fig. 1

România figurează cu una dintre cele mai slabe rate de înscriere în învățământul superior, în rândul populației de 18-34 de ani, cu o creștere foarte mică între 2000 și 2017. Mai precis, dacă această rată era de 7,1% acum 20 de ani, ea a ajuns la 11,9% acum 3 ani. România se clasează astfel în pluton cu Ungaria, Kazahstan, Macedonia de Nord, Muntenegru și Slovacia, la polul opus, cu rate de peste 20%, aflându-se Turcia, Grecia, Danemarca, Olanda, Spania, Finlanda. Media Spațiului European al Învățământului Superior era de 16,4% în 2017.

Raport Bologna 2020 – Fig. 2

În același perioadă, numărul personalului academic a crescut în majoritatea țărilor europene, în unele chiar s-a dublat sau triplat (vezi cazurile Maltei, Sloveniei, Norvegiei, între alții). România se numără printre țările unde s-a înregistrat o scădere a personalului academic – de 1,3% între 2000 și 2017.

Raport Bologna 2020 – Fig. 3

Tot în ultimele două decenii, perioadă marcată și de numeroase nereguli și abuzuri în sistemul universitar, mai ales în sectorul privat, aflat în plină formare, numărul instituțiilor de învățământ superior a scăzut chiar abrupt – de la 124 în 1999-2000 la 88 în 2018-2019. Scăderea este un fenomen care s-a simțit într-un grup minoritar de 15 țări din Europa, fiind marcantă în unele țări foste sovietice, în timp ce în țări precum Germania, Franța sau Italia numărul instituțiilor de învățământ superior a crescut semnificativ în același interval.

Raport Bologna 2020 – Fig. 4
  • Scăderea este semnificativă, având în vedere raportarea la numărul de locuitori: în 2017, România se afla pe poziția a 5-a din coadă, în rândul țărilor analizate în raportul citat, din punct de vedere al numărului de instituții de învățământ superior – anume 5 – per milion de locuitori. 

Iar raportul marchează o stagnare pe termen lung a cheltuielilor cu educația superioară în România, unde în 2016 era alocat același procent din PIB ca în 2000 – 0,7%. În marile piețe educaționale din Vestul Europei, procentul fie a crescut (Olanda, Marea Britanie, Germania), fie a stagnat la un nivel superior, de peste 1% (Franța).

Citește raportul complet

Photo 51624298 © LightpoetDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. https://www.edupedu.ro/generatia-2007-2019-trei-din-cinci-copii-care-au-intrat-in-clasa-i-acum-12-ani-nu-au-luat-bacalaureatul-in-2019-ei-sunt-elevii-cu-17-ministri-in-18-ani-de-scoala/

    asta inseamna ca numai 40% detin diploma de bacalaureat.
    Dintre acestia, unii pleaca peste horare, iar altii nu se inscriu la facultate.

    40% dintre cei inscrisi renunta
    https://adevarul.ro/news/societate/analizA-renunta-4-din10-studenti-facultate-1_532f26500d133766a82955ca/index.html
    iar motivul nu tine numai de calitatea invatamantului superior ci si de societatea in sine. Multi nu se pot intretine chiar daca educatia este gratuita asa ca isi cauta repede un job si pierd pasul cu facultatea.

  2. Romania se afla pe ultimul loc in Europa la calitatea invatamantului superior, caci Universitatile au devenit niste mosii ale unor indivizi (inculti si incompetenti) care au ajuns la catedre prin mecanisme balcanice si nu pe baza unor concursuri reale. Ca atare, acesti pseudoprofesori (universitari) nu au cum sa dezvolte competente intelectuale si profesionale tinerilor care se inscriu la universitatile romanesti! Astfel, in Romania nu avem universitati, ci banale tiparnite de diplome! Cand se vor pune lucrarile de diplome pe net, 80 % dintre cei care le-au dobandit in ultimii 75 de ani raman fara studii superioare, iar procentajul se aplica si celor care predau astazi in universitatile romanesti (inclusiv la Bucuresti, Cluj si Iasi)!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dr. Radu Lupescu, medic român în Franța: “Coronavirusul este periculos la nivelul unei populații intregi pentru că propagarea lui poate duce la saturarea sistemului de sănătate, cu o supramortalitate cauzată de necesitatea tratării unui număr mare de bolnavi într-un interval scurt”

Dr. Radu Lupescu, președintele Asociației medicilor din clinica Rhéna de la Strasbourg, scrie pe Facebook despre evoluția epidemiei de coronavirus din România și cel mai mare pericol: supra-aglomerarea spitalelor. Textul…
Vezi articolul