Organizația Salvați Copiii România cere Guvernului Bolojan „să ia măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților”. Într-un punct de vedere remis Edupedu.ro, organizația precizează că „sunt necesare sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori”.
- Recomandarea Salvați Copiii este similară celei avansate de cercetătoarea Diana Tăut, investigator al OMS în România care într-o analiză pentru Edupedu.ro a pledat pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani, cu acordul părinților.
„Solicităm Guvernului să acorde prioritate acestui proiect de lege și să inițieze, în regim de urgență, cu colaborarea specialiștilor și a organizațiilor neguvernamentale care au dovedit expertiză în acest domeniu, un proces legislativ și administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protecție. Experiența altor state europene demonstrează că aceste măsuri sunt fezabile și necesare, iar copiii din România au dreptul la aceeași protecție”, solicită organizația.
„Accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase”, avertizează Salvați Copiii România.
Comunicatul remis Edupedu.ro de către Organizația Salvați Copiii România:
„CONTEXT: Studiul realizat de Salvați Copiii în decembrie 2025 relevă că rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12–14 ani, iar peste o treime dintre aceștia mențin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator. Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței.
Meta-analizele publicate în perioada 2022–2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar.
În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 și 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înșiși. Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilitățile reale, în sensul că, în absența oricărei restricții, copiii defavorizați (din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială) pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale.
O problemă conexă este legată de jocurile video online care permit comunicarea liberă între jucători (prin chat text sau audio). Deși aceste jocuri pot fi distractive, ele expun copiii la riscuri similare rețelelor sociale, prin solicitări de imagini abuzive. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atenției (notificări, recompense virtuale etc.) care pot amplifica dependența digitală. Este nevoie deci de reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online.
Aceste cifre alarmante arată că expunerea necontrolată a copiilor la mediul online produce efecte negative concrete asupra securității și sănătății lor. Concluziile obținute din aceste date arată necesitatea ca statul și societatea să intervină cu soluții în beneficiul copiilor. În acest context, Salvați Copiii România consideră că sunt necesare măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pe următoarele direcții:
1. Interdicție totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani
Pragul de 13 ani trebuie să devină efectiv prin implementarea unor sisteme reale de verificare. Casetele de bifare prin care copiii își declară singuri vârsta sunt ineficiente și ușor de eludat. Interdicția trebuie însoțită de sisteme reale de verificare a vârstei (cum sunt cele bazate pe acte de identitate, analiză biometrică, „portofele” de identitate digitală – digital identity wallets) implementate de platforme sub supravegherea autorităților.
2. Acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților
Pentru această categorie de vârstă, propunem un sistem de acces condiționat, inspirat din modelul aflat în dezbatere în Danemarca. Propunem o aplicație națională pentru verificarea vârstei și instrumente de control parental pentru părinți, care să le permită validarea eligibilității copiilor pe o platformă guvernamentală. Autoritățile trebuie să dezvolte și să pună la dispoziția familiilor instrumente funcționale de control parental, cu presetări legate de timpul zilnic de acces al copiilor (specialiștii recomandă maximum o oră/zi) și aplicații de verificare a eligibilității în funcție de vârstă.
3. Sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare
Companiile care operează rețele de socializare trebuie responsabilizate pentru neîndeplinirea obligațiilor de a verifica vârsta utilizatorilor. Cadrul legislativ trebuie să prevadă sancțiuni proporționale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare electronică a identității și fără validarea explicită din partea părinților. Această responsabilizare trebuie să vizeze și permiterea accesului minorilor la conținut inadecvat, inclusiv reclame pentru jocuri de noroc sau conținut violent.
4. Introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online
Introducerea obligatorie a modulelor de educație media și siguranță online în programul școlar este o condiție esențială pentru dezvoltarea rezilienței digitale a copiilor. Aceste module, adaptate vârstei și incluzând componente de învățare socio-emoțională, pot fi dezvoltate pe baza expertizei existente în cadrul programului Ora de Net, implementat de Salvați Copiii România, care oferă un model validat. Save the Children International recomandă includerea obligatorie a abilităților digitale și a alfabetizării media în curricula școlară, precum și oferirea de ghiduri accesibile părinților pentru a le spori competențele digitale. Formarea profesorilor de informatică, educație civică și alte discipline relevante în domeniul riscurilor digitale și al dezinformării este, de asemenea, necesară. Conform datelor Eurostat, doar aproximativ 28% dintre cetățenii români dețin competențe digitale de bază, ceea ce subliniază urgența acestor măsuri educaționale.
5. Crearea de alternative offline atractive și accesibile pentru toți copiii
Dependența de ecrane nu poate fi combătută doar prin restricții, ci și prin oferte reale de socializare și dezvoltare în lumea fizică. Investițiile în activități extracurriculare accesibile, cluburi educaționale, terenuri pentru practicarea sporturilor, spații comunitare deschise (precum centrele de zi), programe sociale de interes pentru copii și adolescenți etc., trebuie să completeze strategiile și planurile de acțiune de educație online. Specialiștii Salvați Copiii fac observația că un copil petrece peste 40-50 de ore pe săptămână în fața ecranelor, mai mult decât un adult la muncă, subliniind astfel necesitatea creării de activități sociale și recreative atractive în lumea reală.
6. Asumarea de către Guvern a rolului de supraveghetor al pieței online și colaborarea cu industria tehnologică
Guvernul trebuie să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu le îndeplinesc. Sub coordonarea Comisiei Europene, colaborarea cu companiile tehnologice trebuie să vizeze implementarea unor caracteristici implicite de siguranță prin operaționalizarea conceptului de Safety by Design care presupune:
- metode de verificare a vârstei cât mai puțin invazive,
- interfață adaptată vârstei utilizatorului,
- limitatoare de timp în accesarea social media,
- restricționarea notificărilor în anumite intervale orare,
- reducerea vizibilității numărului de like-uri sau vizualizări la copiii sub 15 ani,
- control parental integrat (cu avantajul blocării automate a accesului la conținut ilegal și al prevenirii instalării altor programe cu risc pentru siguranța copiilor),
- sisteme de raportare a abuzului cu un singur click,
- detectarea proactivă a conținutului ilegal,
- conturi private automate pentru utilizatorii sub 18 ani,
- confirmarea prietenilor de către părinți în cazul conturilor acceptate pentru copiii între 13 și 15 ani,
- eliminarea algoritmilor care maximizează dependența sau care împing copiii către conținut toxic (diete extreme, violență extremă, pornografie, auto-vătămare sau ideologii radicale).
Salvați Copiii România consideră că protecția copiilor în mediul digital este o obligație a statului, derivată din angajamentele asumate prin ratificarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului. Măsurile propuse nu sunt de natură să restricționeze libertățile fundamentale ale copilului, ci să asigure un echilibru între dreptul la informare și dreptul la protecție, în interesul superior al copilului, și o tranziție adecvată de la interdicție (sub 13 ani) la acces limitat (13-15 ani) și, în final, la acces aflat în responsabilitatea adolescenților (16-18 ani).
Solicităm Guvernului să acorde prioritate acestui proiect de lege și să inițieze, în regim de urgență, cu colaborarea specialiștilor și a organizațiilor neguvernamentale care au dovedit expertiză în acest domeniu, un proces legislativ și administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protecție. Experiența altor state europene demonstrează că aceste măsuri sunt fezabile și necesare, iar copiii din România au dreptul la aceeași protecție.
Ce spun studiile cu privire la legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală a copiilor
Conform studiului OMS din 2024, realitatea digitală a copiilor români cu vârste între 11 și 15 ani reflectă o vulnerabilitate critică: peste 22% dintre aceștia prezintă simptome de sevraj psihologic în momentul în care accesul la telefon este întrerupt. Această stare de suferință emoțională arată că vorbim despre o dependență profundă, transformând dispozitivul dintr-un instrument de comunicare într-o necesitate vitală pentru echilibrul lor intern. Avertismentul studiului era exprimat prin concluzia că oferind copiilor o „cheie digitală de gât” fără o supraveghere adecvată, aceștia sunt practic abandonați într-un spațiu virtual complex pentru care nu sunt pregătiți emoțional, lăsându-i expuși riscurilor de adicție și izolării de lumea reală.
O analiză care combină rezultatele din 18 studii independente, publicată în 2022, evidențiază o legătură între utilizarea problematică a rețelelor sociale și degradarea sănătății mintale la adolescenți, raportând corelații moderate pentru simptomele depresive (r=0,27) și mai ridicate pentru anxietate (r=0,34). Aceste rezultate sugerează că, pe măsură ce comportamentul online devine compulsiv, riscul de a dezvolta tulburări afective crește proporțional.
O altă meta-analiza realizată în 2022 în contextul pandemiei distinge clar între utilizarea generală și cea patologică. În timp ce simpla utilizare a mediului digital se corelează nesemnificativ cu starea de disconfort generală, utilizarea adictivă (specifică accesării rețelelor sociale de tip Tik-Tok) prezintă o corelație mult mai puternică cu indicatorii negativi de sănătate mentală (r=0,43). Acești indicatori includ depresia și anxietatea, sentimentul de singurătate, tulburări ale somnului și simptome fizice cauzate de stres, iritabilitate, dificultăți de atenție, simptome obsesiv-compulsive, precum frica de a nu pierde ceva important (FOMO – Fear Of Missing Out).
Studiul național realizat în Norvegia, în 2023, pe un eșantion de peste 37.000 de copii respondenți (13-17 ani) a investigat legătura dintre timpul petrecut pe rețelele sociale și comportamentele de autovătămare în rândul adolescenților, punând în evidență faptul că riscul de autovătămare este semnificativ mai ridicat în rândul copiilor care folosesc intensiv aceste rețele, în special la cei care depășesc pragul de 3 ore zilnic pe aceste platforme.
Un studiu longitudinal publicat în 2025 a urmărit aproape 12.000 de copii din Statele Unite timp de trei ani, începând de la vârsta de 9–10 ani. Cercetătorii au descoperit că atunci când copiii petreceau mai mult timp pe rețelele sociale decât de obicei (de la aprox. 10 minute pe zi la 9 ani la o ora și 13 minute la 13 ani), s-au semnalat până la 35% mai multe simptome depresive când creșterea expunerii era comparată de la an la an. În acest caz, putem vorbi de o cauzalitate potențială, deși corelațiile nu sunt semnificative, concluzia fiind că evitarea timpului necontrolat pe social media ar putea preveni o creștere a simptomelor depresive la preadolescenți.
Pentru a înțelege cum influențează ecranele sănătatea mintală, o altă cercetare publicată în 2025 și care a urmărit peste 4.000 de copii timp de patru ani, începând de la vârsta de 9–10 ani, a arătat că nu timpul total petrecut în fața ecranelor s-a dovedit problematic, ci modul în care copiii le folosesc. Mai exact s-a urmărit înțelegerea instalării dependenței exprimată prin incapacitatea de a se opri, apariția stărilor de neliniște când nu au acces la dispozitiv sau folosirea ecranelor pentru a scăpa de presiunea problemelor. Până la 14 ani, aproape o treime dintre adolescenți prezentau o utilizare din ce în ce mai adictivă a rețelelor sociale, un sfert în cazul telefoanelor mobile, iar peste 40% în cazul jocurilor video. Concluzia a fost că traiectoriile de utilizare adictivă sunt asociate cu un risc de peste 2 ori mai mare de comportamente și ideații suicidare, precum și simptome de anxietate și depresie, în timp ce timpul total pe ecran nu prezice aceste comportamente, ceea ce înseamnă că, în accesarea conținutului social media, calitatea conținutului și modelul de utilizare contează mai mult decât cantitatea.
Diferențele de gen sunt evidente în multe dintre studiile analizate, fetele prezentând vulnerabilitate mai mare, posibil din cauza mecanismelor de comparație socială, hărțuire online, promovate excesiv pe rețelele sociale, cu efecte directe și de lungă durată asupra imaginii corporale și stimei de sine. Studiile identifică vulnerabilități specifice, în cazul fetelor la 11-13 ani, iar în cazul băieților la 14-15 ani.
Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere și impactul rețelelor sociale asupra capacității de concentrare la copii. Din această perspectivă, o cercetare care explică fenomenul de „epuizare a creierului” (brain drain) demonstrează că simpla prezență a smartphone-ului reduce semnificativ performanța mentală a copiilor și adolescenților. Când aceștia și-au lăsat telefoanele în altă cameră au obținut scoruri cu aproximativ 10% mai mari la testele de capacitate a memoriei de lucru și cu 5-8% mai mari la testele de inteligență față de cei care aveau dispozitivele pe masă. În contextul rețelelor sociale, acest fenomen este amplificat de natura fragmentată a conținutului de social media, care antrenează creierul pentru stimuli rapizi și recompense imediate, subminând capacitatea de concentrare pe segmente lungi de timp. Astfel, procesele de atenție susținută sunt sabotate, lăsând adolescenților o capacitate mai mică pentru sarcinile complexe, fenomen vizibil prin nerăbdare și scăderea performanței în orice activitate care necesită concentrare mai lungă decât cea cu care sunt obișnuiți (de ordinul a 2-5 minute).
Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de o cauzalitate directă între utilizarea rețelelor sociale și problemele de sănătate mintală. Unele studii nu identifică corelații semnificative, iar altele sugerează chiar o relație inversă: stările depresive pot fi cele care conduc la o utilizare crescută a platformelor online, nu invers. Un exemplu este studiul longitudinal realizat în Finlanda în 2020 pe aproape 3.000 de adolescenți urmăriți timp de șase ani, care a arătat că simptomele depresive au anticipat creșteri ale timpului petrecut pe rețelele sociale, însă utilizarea acestora nu a prezis apariția depresiei. Cercetătorii finlandezi au concluzionat că legătura directă între social media și simptomele depresive ar putea fi exagerată în discursul public. Prin urmare, deși corelațiile merită atenție și justifică prudență, este esențial să evităm concluzii simpliste și să recunoaștem complexitatea fenomenului.
Experiența altor țări care au legislații de limitare a accesului la rețele sociale sau care se află în proces de reglementare
Australia a adoptat în decembrie 2024 Online Safety Amendment Act 2024, prin care se interzice deținerea de conturi pe platforme social media pentru toți copiii sub 16 ani, un act normativ care se aplică din decembrie 2025. Furnizorii definiți drept „platforme social media restricționate vârstei” (inițial Facebook, Instagram și Threads, TikTok, Twitch, Kick, YouTube, X, Snapchat și Reddit) trebuie să ia „măsuri rezonabile” pentru a preveni crearea de conturi copiilor sub 16 ani. Alte rețele sunt considerate „rețele sociale cu acces restricționat” și rămân accesibile copiilor deoarece sunt destinate comunicării private, educației sau au riscuri mai scăzute (WhatsApp, Messenger, Google Classroom, Roblox, Discord, Pinterest, LinkedIn, YouTube Kids și altele). Prin lege, se specifică obligația elaborării de ghiduri (de către Comisarul eSafety) privind metodele acceptabile de verificare a vârstei și se interzice utilizarea datelor colectate pentru alte scopuri decât verificarea respectivă. De exemplu, furnizorii nu pot cere copii după documente oficiale de identitate guvernamentale și nu pot folosi sistemele de identitate națională digitală în procesul de verificare. Legea este contestată la Curtea Supremă, iar rapoartele preliminare indică că mulți copii încearcă să eludeze interdicțiile (VPN, date false) sau migrează către alte platforme nereglementate. Cu toate acestea, guvernul australian consideră că beneficiile pentru sănătatea mintală şi siguranța copiilor justifică aceste măsuri.
În Spania, guvernul a anunțat public recent un proiect de lege care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la rețele sociale, urmărind ca platformele de social media să aplice un sistem real de verificare a vârstei şi să blocheze conturile minorilor sub 16 ani. Măsura presupune obligativitatea rețelelor de a implementa verificarea atentă a vârstei (nu doar casete de bifare) și de a șterge conturile minorilor sub 16 ani (aprox. 700.000 de utilizatori), însoțită de sancțiuni pentru operatori şi răspundere penală a directorilor în caz de conținut ilegal. În practică, planul prevede un nou sistem electronic de verificare a identității (Cartera Digital Beta) şi funcții de control parental obligatoriu pe dispozitive. Legea va completa Codul Administrativ actual privind protecția datelor și confidențialitatea.
În ianuarie 2026, autoritățile austriece au propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu punerea în aplicare la începerea anului școlar următor. S-a format un grup de experți parlamentari pentru a elabora detaliile (Austria urmând modelul Australiei, care impune platformelor sisteme de verificare bazate pe acte de identitate și analiză biometrică). Guvernul urmărește să folosească un eID național pentru atestarea vârstei. Societatea civilă și partidele susţin necesitatea unei interdicții naționale dacă UE nu impune o soluție comună. Punerea în aplicare practică urmează să fie stabilită și se mizează pe mecanisme tehnice de blocare a conturilor copiilor sub 14 ani.
În Franța a fost promulgată, în 2023, Legea „majoratului digital” („la majorité numérique”), care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea singuri conturi pe rețele sociale, fără consimțământ parental. Concret, rețelele (TikTok, Instagram etc.) trebuie să refuze înregistrarea utilizatorilor sub 15 ani (excepție cu acordul părinților) și să implementeze verificarea tehnică a vârstei conform normelor ARCOM (cu amenzi de până la 1% din cifra de afaceri globală în caz de nerespectare). Părinţii pot cere suspendarea conturilor copiilor sub 15 ani, iar sistemul de gestionare a timpului petrecut online trebuie activat pentru copii. Deși legea a fost adoptată prin Parlament şi publicată în Jurnalul Oficial, implementarea efectivă (prin decret) a fost suspendată din cauza obiecțiilor Comisiei Europene legate de conformitatea cu Regulamentul European (Digital Services Act).
În Portugalia, a fost depus în Parlament un proiect de lege pentru a stabili 16 ani ca „majorat digital”. Conform proiectului, numai persoanele de 16 ani și peste pot deschide conturi online în mod autonom, iar adolescenții de 13–16 ani pot accesa rețele sociale doar cu acordul scris al părinților, platformele fiind obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei şi a consimțământului parental compatibile cu tehnologii electronice naționale (eID). Legea nu este încă adoptată, dar textul detaliat menționează inclusiv obligativitatea furnizării de informații despre riscuri la înscriere și posibilitatea ca părinții să ceară suspendarea conturilor copiilor minori. Acest proiect a fost prezentat ca reacție la măsuri similare din Franța, Danemarca și Australia.
Grecia nu dispune încă de o lege, însă legiuitorii au anunțat că intenționează să adopte o interdicție națională a rețelelor sociale pentru cei sub 15 ani, fiind solicitate măsuri similare Australiei. Propunerile în curs includ interzicerea autentificării pe platforme a utilizatorilor sub 15 ani, implementarea de funcții automate de blocare a accesului pe dispozitivele minorilor, precum şi extinderea restricțiilor de vârstă la jocuri de noroc și conținut pentru adulți. Guvernul grec a lansat, în mai 2025, aplicația „Kids Wallet”, un portofel digital al copilului care se bazează pe legitimația electronică a părintelui validată în TaxisNet pentru a crea profilul copilului, verificând automat vârsta și permițând, prin API, ca aplicațiile terțe să primească doar confirmarea de vârstă, părinții putând selecta aplicațiile admise, seta limite de timp și bloca accesul la conținut nedorit.
Modelul Danemarcei – o potențială sursă de inspirație pentru România
Datorită abordării sale integrate, prin evitarea responsabilizării exclusive a părinților și extinderea reglementărilor propuse spre obligațiile autorităților și ale companiilor care au creat și asigură funcționarea rețelelor sociale, modelul Danemarcei poate constitui un punct de plecare în orientarea dezbaterilor din prezent în România.
În noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Experții și decidenții politici au plecat de la datele oficiale daneze, care au dezvăluit că 94% dintre copiii de 13 ani și-au creat un profil pe rețelele sociale înainte de a împlini această vârstă, iar aproape jumătate dintre cei sub 10 ani sunt deja prezenți pe aceste platforme. Situația este similară cu cea a României. Pentru a fi siguri că soluțiile vor respecta interesul superior al copilului, Guvernul danez a alocat peste 20 de milioane de euro pentru 14 inițiative de protecție digitală a copiilor (campanii de informare pentru părinți, programe de educație digitală în școli, instrumente tehnice de verificare a vârstei, monitorizarea conținutului dăunător și sprijin pentru copiii vulnerabili), legea urmând să intre în vigoare în 2026, după parcurgerea procedurii parlamentare.
Acordul politic danez din noiembrie 2025 stabilește că vârsta de 15 ani devine norma pentru accesul la rețelele sociale, însă introduce un mecanism de excepție pentru copiii de 13–14 ani, sub forma unui acord parental. Consimțământul părinților nu înseamnă că derogarea este automată și nu se poate exprima printr-o simplă încuviințare verbală. El presupune o evaluare specifică și o asumare conștientă a responsabilității de către părinte, în contextul în care statul danez va pune la dispoziție o aplicație de verificare a vârstei și instrumente de control parental. Viitoarea lege transferă responsabilitatea legală către platforme, acestea riscând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală în caz de neconformare, protejând astfel familiile de eventuale sancțiuni. Eficiența acestui model în amânarea vârstei de debut online pe rețelele sociale va fi evaluată după primii doi ani de aplicare, pentru a verifica dacă norma de 15 ani a fost internalizată sau acceptată de societate.
Danemarca beneficiază însă de un sistem național de identitate electronică (aproape toți cetățenii peste 13 ani dețin un ID digital), un nivel ridicat de competențe digitale în rândul adulților (70%) și o tradiție a dialogului între școală, familie și autorități. De asemenea, tehnologia și gândirea critică digitală sunt integrate în curriculum. În schimb, în România doar aprox. 28% dintre adulți dețin competențe digitale de bază, educația digitală este aproape inexistentă în programa școlară, iar multe familii nu dispun de resursele sau cunoștințele necesare pentru a-și monitoriza copiii online”.
Foto: ID 50011315 © Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.