EXCLUSIV Luciana Antoci, consiliera premierului pe educație: Școala nu poate asuma singură responsabilitatea gestionării consumului problematic de social media în rândul elevilor, care a atins pragul de alertă

Edupedu.ro a contactat-o pe aceasta după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, l-a contrazis pe Raed Arafat și a afirmat că interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii”.

În declarația acordată Edupedu.ro, liberala Luciana Antoci, fostă inspectoare școlară județeană și fostă prefectă de Iași, a atras atenția că „școala nu poate asuma singură responsabilitatea gestionării acestui fenomen” al consumului problematic de social media de către elevi.

„Mediul educațional resimte efectele acestei realități care își are rădăcinile în afara școlii și a intervenit, cu o reacție puternică de răspuns, prin măsura limitării accesului la dispozitive mobile pe parcursul programului educațional, în toate unitățile de învățământ. La aceasta, se adaugă o diversitate de proiecte și programe destinate educației digitale și conștientizării riscurilor pe care le are, pentru copii și adolescenți, expunerea necontrolată la conținuturi publicate în mediul on line”, a declarat Luciana Antoci.

Consiliera de stat a precizat că „sunt de părere că școala nu poate asuma singură responsabilitatea gestionării acestui fenomen, întrucât cea mai mare parte a timpului petrecut de elevi în mediul on line este situată în intervalul din afara programului școlar, iar aici intervine, în mod decisiv autoritatea adulților și controlul parental prin care se poate manageria dimensiunea expunerii la ecrane a copiilor și adolescenților”.

Declarația integrală acordată Edupedu.ro de către Luciana Antoci, consiliera de stat la cancelaria primului ministru Ilie Bolojan pe domeniul educației:

„Datele agregate în studiul OMS care situează România pe primul loc, din 44 de țări investigate, în privința consumului problematic de social media, pe segmentul de vârstă 11-15 ani, reflectă un fenomen comportamental îngrijorător, care a atins, în ultimul timp, un prag de alertă.

Mediul educațional resimte efectele acestei realități care își are rădăcinile în afara școlii și a intervenit, cu o reacție puternică de răspuns, prin măsura limitării accesului la dispozitive mobile pe parcursul programului educațional, în toate unitățile de învățământ. La aceasta, se adaugă o diversitate de proiecte și programe destinate educației digitale și conștientizării riscurilor pe care le are, pentru copii și adolescenți, expunerea necontrolată la conținuturi publicate în mediul on line.

Totuși, sunt de părere că școala nu poate asuma singură responsabilitatea gestionării acestui fenomen, întrucât cea mai mare parte a timpului petrecut de elevi, în mediul on line, este situată în intervalul din afara programului școlar, iar aici intervine, în mod decisiv autoritatea adulților și controlul parental prin care se poate manageria dimensiunea expunerii la ecrane a copiilor și adolescenților.

Eu pledez pentru o abordare echilibrată și bine ancorată în studii, prin cultivarea în școală, dar și în afara ei, a educației pentru un consum sănătos de social media, integrat armonios într-un program al timpului liber care să includă și activități sportive, practicarea și cultivarea unor hobby-uri, dar mai ales petrecerea unui timp liber de calitate, într-un spațiu de siguranță emoțională, alături de părinți și de ceilalți membri ai familiei”.

Informații de background

România este în premieră pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media, potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății publicat în 2024. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă.

Cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS, a explicat într-un interviu acordat Edupedu.ro la finalul lui 2024 că atunci „când vorbim de consum problematic de social media [de care suferă 22% dintre copiii de 11-15 ani din România, potrivit studiului OMS – N.Red.], vorbim inclusiv de sevraj psihologic, de stări de anxietate, de neliniște, de acel fear of missing out, de nervozitate, de tristețe atunci când nu avem acces la social media sau la impulsul de a ne verifica mereu notificările, ore foarte multe petrecute și imposibilitatea de a ne opri”.

„Părinții, în primul rând, trebuie să aibă un nivel minim de alfabetizare digitală ca să conștientizeze sau ca să poată începe să pună bazele alfabetizării digitale la copiii și adolescenții lor. Pentru că părinții sunt primii care pun telefonul în mâna copilului. Părintele trebuie să poată face cu copilul o analiză critică a conținutului pe care acesta îl urmărește. Adolescentul trebuie să poată discerne și ca să poată discerne trebuie să fie învățat să discearnă știrile false, manipularea informațiilor, modul de marketing, modul în care funcționează algoritmii. Să înțeleagă de ce îi apare această reclamă, de ce îi apare acest tip de filmuleț, care sunt filmulețe alternative?”, a declarat pentru Edupedu.ro cercetătoarea Diana Tăut.

În urmă cu două zile, sâmbătă, 31 ianuarie 2026, Raed Arafat a cerut public parlamentarilor să limiteze accesul copiilor din România la rețele sociale. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”, a punctat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, „după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți”.

Rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, a avertizat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne.

Ministrul social-democrat al Sănătății, Alexandru Rogobete, l-a contrazis însă pe Arafat și i-a acuză propunerea ca fiind neechilibrată. Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii”, susține Rogobete, care precizează însă că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri.

În replică, coordonatoarea Strategiei de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai, a declarat pentru Edupedu.ro că susține propunerea lui Raed Arafat, pe care a calificat-o ca „o decizie foarte bună”.

„Deci este o idee foarte bună, dar ar fi bine să fie integrate și zona de prevenție și intervenție pentru problemele deja existente”, a declarat Domnica Petrovai într-un interviu acordat Edupedu.ro.