Laboratoarele inteligente și echipamentele cumpărate de școli prin PNRR pot fi folosite de elevi și în afara orelor prevăzute în orar, pentru activități educaționale suplimentare, inclusiv atunci când acestea sunt realizate împreună cu furnizori privați de educație, precizează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un răspuns oficial pus la dispoziția Edupedu.ro.
Mai mult, plata unui curs de către părinți direct furnizorului privat nu exclude, prin ea însăși, folosirea echipamentelor cumpărate din PNRR. MIPE aduce o clarificare esențială: taxa trebuie să acopere serviciul educațional oferit de furnizor și să nu includă o componentă distinctă pentru chiria sau utilizarea echipamentelor școlii. Ministerul arată că utilizarea aparaturii pentru activități educaționale suplimentare este în concordanță cu obiectivele investiției.
Clarificările au fost solicitate MIPE de Public Affairs Solutions SRL, care a cerut ministerului să precizeze clar condițiile în care echipamentele PNRR, inclusiv cele din Smart Lab-uri, pot fi folosite după programul școlar pentru cursuri de programare, robotică și competențe digitale realizate în parteneriat cu furnizori privați și plătite de părinți. Solicitarea nu a vizat o anumită școală sau un anumit furnizor privat, ci cadrul general aplicabil investițiilor PNRR. Atât solicitarea, cât și răspunsul MIPE au fost puse la dispoziția redacției Edupedu.ro.
Organizația a solicitat separat Ministerului Educației și Cercetării (MEC) clarificări privind cadrul legal în care școlile pot organiza după ore cursuri cu furnizori privați, inclusiv dacă acestea pot fi contra cost și cum poate fi realizat parteneriatul cu școala. Și răspunsul MEC a fost pus la dispoziția Edupedu.ro.
Edupedu.ro a scris recent că după dotarea școlilor cu laboratoare inteligente și alte echipamente digitale prin PNRR, una dintre mize este folosirea efectivă a infrastructurii pentru elevi, inclusiv în afara orelor obișnuite. Răspunsul MIPE arată inclusiv că un furnizor privat poate fi o soluție atunci când școala nu dispune de toate resursele sau de specializarea necesară pentru anumite activități.
MIPE: Echipamentele Smart Lab nu sunt destinate exclusiv orelor din programa școlară
Răspunsul MIPE este legat de apelul „Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior, a palatelor și a cluburilor copiilor”, aferent Componentei C15 Educație din PNRR, Reforma 5, Investiția 9, „Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ”.
Ministerul precizează că aparatura cumpărată din fondurile europene nu trebuie folosită numai în timpul orelor obișnuite: „Echiparea laboratoarelor Smart prin finanțare PNRR nu presupune limitarea utilizării echipamentelor exclusiv în timpul orelor prevăzute în curriculumul și programa școlară.”
Echipamentele au fost achiziționate atât pentru activitățile didactice și aplicațiile practice aferente orelor de curs, cât și pentru „organizarea unor lecții, activități educaționale și sesiuni suplimentare de instruire”, precizează MIPE.
Ministerul explică faptul că investiția urmărește două obiective principale. Primul este creșterea calității procesului de instruire, iar al doilea, sporirea atractivității programelor educaționale, cu efect asupra prevenirii și reducerii abandonului școlar.
„Prin urmare, utilizarea echipamentelor în cadrul unor activități educaționale suplimentare, inclusiv pentru aprofundarea și consolidarea cunoștințelor elevilor, este în concordanță cu aceste obiective”, arată MIPE.
Cu alte cuvinte, infrastructura Smart Lab poate fi utilizată și după terminarea orelor pentru activități educaționale suplimentare cu elevii, nu doar pentru disciplinele și activitățile din orarul obișnuit.
În România sunt 1.370 de laboratoare inteligente în 1.072 de unități de învățământ, potrivit celui mai recent bilanț public al investițiilor PNRR în educație, prezentat pe 7 septembrie de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În același bilanț, ministrul a anunțat 4.199 de școli cu laboratoare de informatică reînnoite și 5.256 de școli cu infrastructură și echipamente noi pentru gimnaziu și liceu.
Școala nu are toate resursele sau specialiștii necesari? MIPE: Furnizorul privat poate completa ceea ce lipsește
Una dintre cele mai importante clarificări din răspuns privește chiar situația unei școli care dispune de infrastructură și echipamente, dar nu are toate resursele umane, capacitatea sau specializarea necesare pentru anumite activități.
MIPE precizează că activitățile de educare și instruire desfășurate de un furnizor privat de servicii educaționale urmăresc, în esență, aceleași obiective fundamentale ca activitățile instituțiilor publice de învățământ: „asigurarea unui proces de instruire de calitate și dezvoltarea competențelor și cunoștințelor beneficiarilor”.
Ministerul explică apoi rolul pe care îl poate avea expertiza externă: „Recursul la serviciile unui furnizor privat de educație poate constitui atât o modalitate de compensare a unor limitări de capacitate sau de resurse ale instituției publice, cât și un instrument prin care aceasta poate asigura un nivel corespunzător de calitate, diversitate și specializare a serviciilor educaționale oferite.”
Mai mult, potrivit MIPE, „implicarea unui furnizor privat nu modifică natura sau finalitatea activității educaționale”, ci poate reprezenta „o modalitate de completare și susținere a demersului educațional, în beneficiul direct al elevilor”.
Această precizare este relevantă, de exemplu, pentru școlile care au primit aparatură ce poate fi utilizată pentru programare, robotică sau alte activități digitale, dar nu dispun de suficientă expertiză internă pentru a organiza asemenea activități suplimentare. Răspunsul MIPE confirmă posibilitatea implicării unui furnizor privat, cu respectarea condițiilor investiției și a regulilor aplicabile școlii.
Părinții pot plăti serviciul educațional. Taxa nu trebuie să includă chiria sau utilizarea echipamentelor PNRR
Solicitarea adresată MIPE a descris exact situația unor „cursuri extrașcolare de programare, robotică și competențe digitale” organizate după programul școlar, la care participă elevii și pentru care taxa este achitată de părinți furnizorului privat.
Răspunsul ministerului face o distincție importantă între plata serviciului educațional și plata pentru utilizarea infrastructurii cumpărate din fonduri europene.
„În situația în care taxa achitată de părinți acoperă strict contravaloarea serviciilor educaționale furnizate de prestatorul privat de educație și nu include o componentă distinctă aferentă chiriei sau utilizării echipamentelor”, dotarea și folosirea laboratoarelor trebuie analizate prin raportare la obiectivele investiției, precizează MIPE.
Ministerul arată apoi că folosirea echipamentelor pentru activități educaționale suplimentare este în concordanță cu aceste obiective.
Prin urmare, existența unei taxe plătite de părinte furnizorului pentru serviciul educațional nu face, prin ea însăși, incompatibilă utilizarea echipamentelor PNRR. Răspunsul nu reprezintă însă o autorizare generală a oricărei activități comerciale desfășurate într-un Smart Lab, iar MIPE menține condițiile privind caracterul neeconomic al finanțării publice.
Ministerul Educației: legea permite activități extrașcolare cu organizații private în școli
Cadrul în care poate fi realizat parteneriatul este detaliat de Ministerul Educației și Cercetării în răspunsul separat transmis la solicitarea menționată mai sus.
Potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, educația extrașcolară cuprinde activitățile educaționale organizate în afara programului școlar, iar acestea se pot desfășura inclusiv „în incinta unităților de învățământ”. Ele pot contribui atât la dezvoltarea competențelor prevăzute în curriculumul național, cât și a unor competențe complementare.
Printre activitățile care pot fi organizate în școli, legea enumeră expres activitățile „tehnice, științifice” și „de robotică”, alături de alte categorii.
În cazul furnizorilor din afara sistemului de învățământ, legea prevede: „Participarea preșcolarilor/elevilor la activități educaționale extrașcolare realizate de organizații publice sau private din afara sistemului național de învățământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitățile de învățământ preuniversitar sau cu unitățile de educație extrașcolară.”
ROFUIP stabilește, la rândul său, că activitatea educativă extrașcolară se desfășoară în afara orelor de curs. Printre formele pe care le pot lua aceste activități sunt proiectele și programele educative, școlile de vară, sesiunile de formare și atelierele deschise.
Activitățile sunt stabilite la nivelul școlii, iar calendarul este aprobat de Consiliul de Administrație
ROFUIP mai stabilește că activitățile educaționale extrașcolare sunt stabilite în consiliul profesoral, împreună cu consiliul beneficiarilor primari, ținând cont de opțiunile elevilor și ale părinților și de resursele disponibile în școală.
Pentru activitățile extracurriculare și extrașcolare organizate în incinta școlii se aplică prevederile regulamentului și, după caz, este necesar acordul de principiu al părintelui sau reprezentantului legal, exprimat în scris la începutul anului școlar.
Calendarul activităților educaționale extrașcolare este aprobat de Consiliul de Administrație al școlii.
MEC: Nu există o procedură națională unică pentru selectarea furnizorilor privați
Ministerul Educației precizează și că nu a stabilit o procedură unică la nivel național prin care școlile să selecteze furnizorii privați de activități extrașcolare și nici un model unic de protocol.
„Având în vedere complexitatea și varietatea activităților de educație extrașcolară, Ministerul Educației și Cercetării nu impune o procedură unică de selectare a furnizorilor privați sau vreun model de protocol”, se arată în răspuns.
Astfel de documente „se aprobă la nivel local (dar cel mai adesea la nivel de unitate școlară, prin decizia consiliului de administrație)”, precizează MEC.
Ministerul mai arată că autoritățile administrației publice locale gestionează modul în care sunt utilizate spațiile școlare, la propunerea conducerii unităților de învățământ.
Există însă o limită importantă: finanțarea PNRR este destinată activităților neeconomice
MIPE precizează că școala are responsabilitatea să se asigure că echipamentele puse la dispoziție pentru activitățile de instruire sunt folosite „exclusiv în scop educațional și în beneficiul elevilor înscriși în învățământul public”, indiferent dacă sunt utilizate de profesorii școlii sau de furnizori privați de servicii educaționale.
Trebuie respectate, de asemenea, protocoalele sau acordurile de colaborare, regulamentul intern al școlii, normele privind utilizarea și administrarea echipamentelor și celelalte prevederi legale și administrative aplicabile.
În același timp, potrivit MIPE, Ghidul solicitantului stabilește că echipamentele cumpărate prin proiect sunt destinate activităților cu elevii, iar finanțarea publică se acordă „numai pentru activități neeconomice, fără subvenționarea încrucișată a activităților economice”. Această obligație apare și în contractul de finanțare.
MIPE nu stabilește însă, prin acest răspuns general, dacă orice situație concretă de colaborare dintre o școală și un furnizor privat este activitate economică sau neeconomică și nici dacă apare un avantaj economic în favoarea furnizorului.
Pentru „aprecierea caracterului economic sau neeconomic al activităților” și a existenței unui eventual avantaj economic, ministerul precizează că implementarea și monitorizarea proiectelor aferente apelului aparțin Ministerului Educației, în calitate de coordonator al investiției. UEFISCDI realizează contractarea și monitorizarea proiectelor și poate furniza beneficiarilor clarificări privind implementarea și clauzele contractuale.
MIPE indică, în final, Ministerul Educației drept instituția căreia beneficiarii trebuie să i se adreseze pentru stabilirea condițiilor în care o situație concretă este conformă cu obligațiile asumate prin finanțarea PNRR.
Ghid rapid pentru o școală care vrea să organizeze astfel de activități
Din răspunsurile celor două ministere rezultă că școala poate organiza după ore activități educaționale extrașcolare, inclusiv tehnice, științifice și de robotică, și poate colabora în acest scop cu organizații private. Pentru participarea elevilor la activitățile realizate de furnizorul din afara sistemului de învățământ este prevăzut un acord sau protocol de parteneriat cu școala.
Activitățile trebuie integrate în cadrul stabilit la nivelul școlii, iar calendarul acestora este aprobat de Consiliul de Administrație. Ministerul Educației nu impune o procedură națională unică de selectare a furnizorului privat și nici un model unic de protocol.
Dacă sunt utilizate echipamente cumpărate prin PNRR, școala trebuie să se asigure că acestea sunt folosite în scop educațional și în beneficiul elevilor. În cazul cursurilor pentru care părinții plătesc furnizorului privat, MIPE distinge serviciul educațional plătit de utilizarea infrastructurii: în situația analizată de minister, taxa acoperă serviciul educațional și nu cuprinde o componentă distinctă pentru chiria sau folosirea echipamentelor.
Rămân aplicabile condițiile PNRR privind activitățile neeconomice și evitarea subvenționării încrucișate. Pentru o situație concretă, beneficiarul trebuie să verifice respectarea condițiilor proiectului cu instituțiile responsabile de implementarea și monitorizarea finanțării.
Răspunsurile oficiale arată astfel că infrastructura digitală cumpărată prin PNRR nu trebuie să rămână limitată la orele din curriculum. Ea poate fi utilizată și pentru activități educaționale suplimentare, iar atunci când școala nu dispune singură de capacitatea, resursele sau specializarea necesare, MIPE indică furnizorul privat drept o posibilitate de completare a demersului educațional, cu respectarea condițiilor investiției și în beneficiul direct al elevilor
Fundamentarea legală, conform MEC – ghid aplicat pentru directori de școli
Pasul 1. Include activitatea în oferta extrașcolară a școlii
Ce faci: consulți elevii și părinții. Apoi stabilești activitatea în consiliul profesoral, împreună cu consiliul elevilor.
Temei: art. 29 alin. (12) din Legea nr. 198/2023 și art. 97 alin. (2) din ROFUIP. Oferta extrașcolară se elaborează după consultarea elevilor și a părinților, în raport cu nevoile acestora. Conform art. 99 alin. (4) din ROFUIP, activitățile se stabilesc în consiliul profesoral, împreună cu consiliul elevilor. Se țin cont de opțiunile elevilor, ale consiliului reprezentativ al părinților, ale asociațiilor de părinți, acolo unde există, și de resursele școlii.
De reținut: robotica și activitățile tehnice și științifice sunt menționate expres în lege printre activitățile extrașcolare permise în școli (art. 29 alin. (6) din lege, art. 99 alin. (1) din ROFUIP).
Pasul 2. Alege furnizorul
Ce faci: stabilești la nivelul școlii modul de selecție a furnizorului.
Temei: MEC spune că „nu impune o procedură unică de selectare a furnizorilor privați sau vreun model de protocol”. Aceste documente se aprobă local, cel mai adesea prin decizia consiliului de administrație.
Pasul 3. Încheie un acord sau protocol de parteneriat
Ce faci: încheie un acord sau protocol de parteneriat cu furnizorul privat și îl aprobi în consiliul de administrație.
Temei: art. 29 alin. (8) din Legea nr. 198/2023 și art. 97 alin. (3) din ROFUIP. Participarea elevilor la activitățile organizațiilor private din afara sistemului de învățământ „se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat”.
Ce ar trebui să reflecte protocolul. Nu există un model oficial. Din cele două răspunsuri rezultă însă elementele pe care școala trebuie să le poată demonstra:
- Activitatea are scop exclusiv educațional.
- Beneficiarii sunt elevii înscriși în învățământul public.
- Activitatea se desfășoară în afara orelor de curs.
- Ce echipamente și ce spațiu se folosesc și în ce interval.
- Furnizorul respectă regulamentul intern al școlii și normele de folosire și administrare a echipamentelor.
- Taxa plătită de părinți, dacă există, acoperă strict serviciul educațional. Ea nu conține nicio componentă pentru chiria sau folosirea echipamentelor PNRR.
- Accesul elevilor se face fără discriminare, iar participarea nu este obligatorie.
- Cum sunt recunoscute rezultatele învățării. Legea permite adeverințe, diplome sau certificate acordate de școală sau de parteneri, care se trec în portofoliul educațional al elevului (art. 29 alin. (9)).
Pasul 4. Programează activitățile
Ce faci: introduci activitățile în calendarul extrașcolar al școlii și îl supui aprobării consiliului de administrație.
Temei: art. 99 alin. (7) din ROFUIP: „Calendarul activităților educaționale extrașcolare este aprobat de consiliul de administrație al unității de învățământ.”
Când: art. 98 alin. (1) din ROFUIP spune că activitatea extrașcolară „se desfășoară în afara orelor de curs”.
Ce formă poate lua: ROFUIP (art. 99 alin. (2)) enumeră, între altele, proiecte și programe educative, concursuri, sesiuni de formare, școli de vară și ateliere deschise.
Pasul 5. Obține acordul părinților
Ce faci: pentru activitățile din incinta școlii, obții acordul de principiu scris al părintelui, după caz.
Temei: art. 99 alin. (6) din ROFUIP. Activitățile extrașcolare organizate în incinta școlii se desfășoară „după caz, cu acordul de principiu al părintelui/reprezentantului legal al beneficiarului primar, exprimat în scris, la începutul anului școlar”.
Pasul 6. Clarifică folosirea spațiului
Ce faci: stabilești cu autoritatea locală regimul folosirii sălii, dacă este cazul.
Temei: MEC arată că „autoritățile administrației publice locale gestionează modul în care sunt utilizate spațiile școlare, la propunerea conducerii unităților de învățământ”.
Taxa plătită de părinți: ce se poate și ce nu
MIPE: taxa plătită de părinți furnizorului acoperă „strict contravaloarea serviciilor educaționale” furnizate de acesta. În această situație, ministerul spune că folosirea echipamentelor la activități suplimentare este în concordanță cu obiectivele investiției.
Ce exclude condiția MIPE: taxa include „o componentă distinctă aferentă chiriei sau utilizării echipamentelor”.
Ce trebuie să mai știi: legea prevede că activitățile extrașcolare organizate de școli și susținute din fonduri publice sunt gratuite pentru elevi (art. 29 alin. (3)). Un curs plătit de părinți unui furnizor privat nu intră în această categorie. Școala trebuie să poată explica foarte clar ce anume plătesc părinții.
Accesul elevilor
- Acces pentru toți. Art. 29 alin. (5) din lege obligă școlile și partenerii să asigure accesul tuturor elevilor la activitățile extrașcolare, „cu prioritate pentru cei în risc de excluziune școlară”.
- Fără obligativitate. Art. 29 alin. (10) prevede că profesorii sprijină accesul la activitățile extrașcolare „fără impunerea obligativității și fără nicio discriminare”.
- Doar elevi din învățământul public. MIPE cere ca echipamentele să fie folosite în beneficiul elevilor înscriși în învățământul public.
Foto: © Hopsalka | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.