Anul școlar 2026-2027 va fi primul în care România va avea la dispoziție, pe parcursul întregului an, rețeaua extinsă de laboratoare inteligente finanțate prin PNRR, dotate cu calculatoare performante, roboți educaționali, imprimante și scanere 3D, kituri STEM, table interactive și ochelari de realitate virtuală și augmentată. Iar aceste echipamente nu sunt destinate doar orelor de Informatică sau TIC și nici nu trebuie folosite exclusiv în timpul orelor din orar.
În contractele de finanțare și ghidurile oficiale, utilizarea bunurilor din aceste laboratoare este permisă pentru „activități didactice, sportive și extrașcolare cu elevii/copiii”, iar standardele Ministerului Educației permit folosirea Smart Lab-urilor la toate disciplinele. Asta înseamnă că școlile pot valorifica laboratoarele și după ore, în vacanțe sau în alte perioade în care sunt disponibile, pentru cluburi și activități educaționale de programare, robotică, STEM, inteligență artificială, modelare 3D sau realitate virtuală. După investiția de aproape 500 de milioane de lei contractată inițial pentru Smart Lab-uri, adevăratul test începe acum: cât de mult vor fi folosite aceste echipamente și câți elevi vor avea efectiv acces la ele.
Cu o lună înainte de termenul-limită pentru finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) raporta un stadiu avansat al implementării programului Smart Lab, Componenta 15 Educație, Investiția 9, una dintre cele mai importante investiții în digitalizarea educației din ultimii ani.
Programul Smart Lab reprezintă una dintre cele mai ample investiții realizate în infrastructura educațională din România.Inițial, au fost contractate 1.111 proiecte, în valoare totală de aproape 497 de milioane de lei, prin care era prevăzută dotarea a 1.421 de laboratoare inteligente în licee de stat și particulare. Dintre beneficiari, 310 licee primiseră finanțare pentru câte două Smart Lab-uri.
La 31 iulie 2026, după revizuirea PNRR și păstrarea proiectelor care mai puteau fi finalizate până la termenul-limită, dashboardul MIPE cuprindea 826 de proiecte Smart Labs aflate în implementare. 592 de școli vor avea câte un laborator, iar 234 de licee câte două laboratoare. În total, sunt 1060 de proiecte rămase în implementare.
Cele mai multe Smart-Lab-uri apar în:
- București – aproximativ 70 de laboratoare inteligente;
- Constanța – 50 de laboratoare;
- Iași – 47 de laboratoare;
- Galați – 40 de laboratoare;
- Cluj – 39 de laboratoare;
- Argeș – 37 de laboratoare;
- Suceava – 35 de laboratoare;
- Bihor – 34 de laboratoare;
- Timiș – 34 de laboratoare;
- Arad – 33 de laboratoare.
Ce dotări are un laborator inteligent
Ordinul ministrului Educației nr. 3.677/2023, care stabilește standardele de echipare pentru laboratoarele inteligente, arată că acestea nu au fost concepute ca simple laboratoare de informatică.
Standardul include calculatoare și laptopuri performante, table interactive, imprimante și scanere 3D, roboți educaționali, kituri STEM, creioane 3D, ochelari de realitate virtuală și augmentată, echipamente pentru videoconferință, sisteme audio și software educațional. Robotul educațional trebuie să permită atât programarea vizuală, pe blocuri, cât și utilizarea unor limbaje consacrate precum Python, Java, JavaScript sau C++.
Documentul vorbește în mod constant despre utilizarea echipamentelor în procesul educațional și în activități educaționale digitale, fără a limita folosirea laboratorului la orele de informatică sau TIC. De asemenea, standardul prevede conținut educațional pentru realitate virtuală, lecții dedicate roboticii și instruirea cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor.
Investiția în infrastructură este doar primul pas
Experiența ultimilor ani arată însă că simpla existență a tehnologiei nu produce automat competențe digitale.
Calculatoarele, imprimantele 3D sau roboții educaționali devin valoroși doar atunci când sunt utilizați constant de elevi, în contexte diverse de învățare.
În același timp, competențele digitale și utilizarea inteligenței artificiale devin tot mai importante în documentele europene privind educația. Comisia Europeană, prin cadrul DigComp și prin inițiativele dedicate alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale, iar UNESCO, prin recomandările privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație, pun accent pe dezvoltarea competențelor practice și a gândirii critice, nu doar pe accesul la tehnologie.
Din această perspectivă, Smart Lab-urile oferă școlilor o infrastructură care poate susține activități mult mai diverse decât cele desfășurate în cadrul unei singure discipline.
Nu toți elevii studiază informatică, iar inteligența artificială este încă prezentă limitat în curriculum
În România, nu toți elevii parcurg același număr de ore de informatică, iar studiul inteligenței artificiale este încă limitat în curriculumul național.
În aceste condiții, activitățile extracurriculare pot deveni una dintre principalele modalități prin care elevii pot dobândi competențe practice de programare, robotică, modelare 3D sau utilizare responsabilă a inteligenței artificiale.
Legea permite utilizarea laboratoarelor pentru activități educaționale și extrașcolare
Cadrul legislativ susține această abordare. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 recunoaște educația extrașcolară ca parte a procesului educațional și prevede organizarea de activități complementare procesului de învățământ.
Apelul „Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior, a palatelor și a cluburilor copiilor” este finanțat prin Componenta C15 – Educație a PNRR. Potrivit Ghidului solicitantului, investiția urmărește dotarea unităților eligibile cu echipamente TIC de tip Smart Lab și materiale educaționale specifice.
„Prin prezentul apel, unitățile de învățământ secundar superior de stat/particulare acreditate, precum și palatele și cluburile copiilor vor fi dotate cu echipamente TIC de tip «smart lab» și materiale educaționale specifice pentru dezvoltarea unui laborator digital inteligent. Aceste laboratoare pot fi utilizate la toate disciplinele de studiu și reprezintă un concept modern de învățare virtuală, cu posibilitatea de a fi adaptate profilului oricărui liceu”, prevede Ghidul solicitantului, la pagina 5, în secțiunea „Scopul apelului”.
Laboratoarele pot fi utilizate, așadar, pentru toate disciplinele, dar destinația lor rămâne una educațională. Ghidul definește și grupul-țintă al investiției: „elevii și cadrele didactice din instituțiile eligibile”, potrivit paginii 10, secțiunea 1.6. Această formulare arată cine trebuie să beneficieze în primul rând de investiție.
În plus, în secțiunea 2.3, referitoare la cheltuielile neeligibile, Ghidul precizează că „echipamentele achiziționate în cadrul proiectului vor fi utilizate exclusiv pentru activitățile cu elevii”.
Tot aici este prevăzut că, prin contractele de finanțare, „se va impune obligația ca finanțarea publică să fie acordată numai pentru activitățile neeconomice și să nu existe subvenționare încrucișată a activităților economice”.
Ghidul solicitantului stabilește condițiile în care Ministerul Educației acordă finanțarea, iar obligațiile sale sunt preluate în contractul semnat de beneficiar.
Modelul contractului de finanțare, inclus în Anexa 11 la Ghid, prevede la art. 5 pct. (33) că bunurile trebuie utilizate „exclusiv, pentru activități didactice, sportive și extrașcolare cu elevii/copiii”.
Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ (ROFUIP) stabilește că școlile pot organiza activități extracurriculare și pot încheia parteneriate educaționale pentru dezvoltarea acestora.
În același timp, documentele care reglementează investiția Smart Lab nu restrâng utilizarea laboratoarelor la orele obligatorii din orar. Dimpotrivă, acestea descriu laboratorul inteligent ca un spațiu destinat dezvoltării competențelor digitale ale elevilor prin activități educaționale.
În practică, aceasta înseamnă că laboratoarele pot găzdui cluburi de robotică, cercuri de programare, ateliere STEM, activități dedicate inteligenței artificiale, proiecte interdisciplinare, hackathoane, activități din programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, precum și alte proiecte educaționale aprobate de unitatea de învățământ.
În multe școli, succesul investiției va depinde de modul în care conducerea unității de învățământ și profesorii vor reuși să transforme laboratorul într-un spațiu utilizat frecvent, nu doar într-o sală dotată cu echipamente moderne.
De asemenea, parteneriatele cu universități, organizații neguvernamentale și alți furnizori de programe educaționale pot contribui la extinderea oportunităților de învățare pentru elevi, în limitele cadrului legal și ale destinației educaționale a investiției.
