“Nu perfecționismul este cel care îi ajută pe elevi să aibă rezultate mai bune la examene, ci încrederea lor că pot avea rezultate bune, o încredere care este bazată pe dovezi”. Acesta este rezultatul cercetărilor cu privire la efectele perfecționismului elevilor în rezultatele școlare, a declarat pentru Edupedu.ro psihologul Lavinia Damian. Ce pot face părinții pentru a-și motiva într-un mod sănătos copiii, mai ales acum, înainte de examene? “Să le transmită mesajul că au încredere în potențialul lor de a reuși să realizeze ceea ce-și propun prin efort susținut”, a precizat aceasta.
Lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cu domenii principale de cercetare psihologia școlară, psihologia dezvoltării și psihologia motivației, Lavinia Damian a vorbit pentru Edupedu.ro despre motivațiile sănătoase versus cele perfecționiste, dar și despre lucrurile pe care le pot face părinții în săptămâna premergătoare Evaluării Naționale, pentru a-și ajuta copiii în fața examenelor. Cel mai recent proiect derulat de Damian în școli se numește “Efecte ale perfecționismului parental”.
Rep: Poate influența perfecționismul rezultatele la examene?
Lavinia Damian: Perfecționismul (dorința de a face lucrurile perfect, fie pentru sine, fie pentru a face pe plac celorlalți) este considerat a avea atât costuri (stres crescut, anxietate, griji și îndoieli că nu se vor descurca, frica de eșec), cât și beneficii (motivație, efort și performanță mai crescute). Însă, studiile noastre recente au indicat faptul că, deși elevii cu standarde perfecționiste se implică mai mult în învățarea lor pentru școală și au performanță mai crescută, această performanță nu se datorează perfecționismului, ci mai degrabă încrederii lor că se pot descurca foarte bine în rezolvarea sarcinilor școlare. Cu alte cuvinte, nu perfecționismul este cel care îi ajută pe elevi să aibă rezultate mai bune la examene, ci încrederea lor că pot avea rezultate bune, o încredere care este bazată pe dovezi (adică, nu o încredere iluzorie, nerealistă, ci una bazată pe experiențe anterioare de succes, pe rezultate anterioare pozitive, pe efort susținut depus în învățare care se asociază cu rezultate bune).
Totuși, elevii care au standarde perfecționiste sunt și elevii care depun mai mult efort în pregătirea pentru examene, astfel că am trage concluzia greșită că perfecționismul este cel care le influențează rezultatele.
De fapt, efortul susținut este cel care influențează rezultatele. Astfel, elevii care nu au standarde perfecționiste, ci o motivație sănătoasă caracterizată prin dorința de a învăța lucruri noi, de a se descurca la rezolvarea problemelor, de a atinge un anumit scop (ex. a ajunge la un anumit liceu dorit, a obține un rezultat anume la examen) și care depun efortul necesar, vor avea rezultate la fel de bune ca și elevii cu standarde perfecționiste. Efortul este cel care îi ajută să obțină rezultatele dorite, indiferent de motivația din spate (una sănătoasă versus una perfecționistă).
În cazul perfecționismului, deși rezultatul dorit poate fi obținut, acesta vine de multe ori cu foarte multe costuri emoționale (stres mai crescut, anxietate mai mare, emoții negative, vinovăție, frică de eșec, consum mai mare ș.a.m.d.).
Lavinia Damian: Câteva dintre lucrurile pe care le pot face părinții pentru a-și ajuta copiii care urmează să susțină examene:
- Să le asculte nevoile, emoțiile, trăirile din această perioadă. Să îi încurajeze să vorbească despre ce gânduri au, cum se simt. În aceste discuții să îi asculte într-un mod activ și înțelegător (fără a le spune să nu își facă griji, să nu se streseze) arătându-le că îi înțeleg, că ceea ce simt este normal, iar că ei, părinții, le sunt alături să îi ajute și susțină în această perioadă mai dificilă.
- Să evite să pună presiune pe copii criticându-i că nu fac destul sau setând așteptări extrem de mari de la ei, cum ar fi rezultate perfecte sau nerealiste. Aceste critici și așteptări sunt percepute de către copii ca presiune, respectiv că nu sunt suficient de buni și că nu sunt apreciați de către părinți decât dacă sunt perfecți sau au rezultate perfecte. Această percepție a copiilor duce la griji perfecționiste (Ex. ‘Trebuie să fiu perfect ca să fiu acceptat’, ‘Dacă voi greși, voi fi respins’) care creează stres, anxietate și vinovăție și care pot chiar să ducă la rezultatul opus (note mici la examene). În schimb, ce pot face părinții pentru a-și motiva într-un mod sănătos copiii este să le transmită mesajul că au încredere în potențialul lor de a reuși să realizeze ceea ce-și propun prin efort susținut.
- Atunci când îi asistă la teme sau când vorbesc despre școală, învățare, pregătire, e de dorit ca părinții să manifeste, cât de frecvent posibil, emoții pozitive (ex. ‘Ce mândru sunt că ai reușit să finalizezi ceea ce ți-ai propus! Sunt curios cum ai rezolvat problema aceea grea?’ ‘Ce mă bucur să aud că ai reușit! Tema aceasta a fost chiar una foarte grea și totuși ai reușit să te străduiești până ai reușit, sunt foarte bucuros să văd asta!’). Astfel, copiii vor asocia învățarea, pregătirea, efortul depus cu emoții pozitive, au ocazia să simtă satisfacția care îi motivează pentru învățare. În schimb, atunci când părinții manifestă preponderent emoții negative (ex. furie, enervare, dezamăgire, critică) în discuțiile cu copiii despre școală, examen, pregătire, copiii vor asocia învățarea cu dezamăgire, insatisfacție, vinovăție și asta poate duce la evitarea învățării, la o motivație nesănătoasă care îi conduce la eșec.
- Este important ca părinții să sublinieze importanța efortului și a procesului de a învăța și rezolva diversele sarcini școlare, și nu importanța inteligenței/talentului sau a rezultatului în sine. De exemplu, când reușesc să rezolve o problemă, este de dorit să li se spună: ‘Bravo, ai reușit să rezolvi problema pentru că ai muncit!’ (și nu că au rezolvat problema pentru că sunt deștepți, isteți). Astfel, copiii învață că efortul este cel care duce la un rezultat dorit, și nu un talent anume (pe care dacă nu îl au, ei vor crede că nu are rost să încerce pentru că cred că vor eșua). Tot aici se obține și motivarea copilului pentru a reuși să rezolve probleme, nu pentru a obține o notă anume. Astfel, el învață că a ști să faci lucruri este valoros în sine, și nu doar nota obținută. O astfel de motivație este mai eficientă pe termen lung, determinând efortul constant, independent de evaluare.
- Nu în ultimul rând, este util ca părinții să îi ajute pe copiii lor în a-și face programul de învățat și a învăța susținându-i să aleagă ei, copiii, cum le este mai bine, fără a li se impune ce, cum și când să facă, ci mai degrabă prin a le sta la dispoziție să îi ajute cu ceea ce au nevoie (Ex. ‘Cum preferi, să începi cu materia x sau materia y? Să vedem împreună cum este mai bine pentru tine, să începi cu ceea ce e mai greu sau cu ce este mai ușor?’) E important ca copiii să învețe să își organizeze propria învățare, să învețe să se autoevalueze și să se cunoască cât mai bine, respectiv să se automonitorizeze, iar în acest proces părinții să joace rolul de ghid, fără a exercita un control foarte crescut asupra lor, dar să fie prezenți activ în acest proces și să își susțină copiii atunci când au nevoie și cu ceea ce au ei nevoie.
___
Lavinia Damian este lector universitar în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai, unde predă seminarii de psihologie şcolară, consiliere şcolară şi orientare în carieră la nivel licenţă, precum şi promovarea sănătăţii mintale la copil şi adolescent la nivel masteral. Interesele sale de cercetare sunt reprezentate de factori personali şi contextuali premergători şi consecinţe ale perfecţionismului la adolescenţi, adulţi emergenţi şi angajaţi. Este, de asemenea, interesată de rolul comportamentelor parentale în dezvoltarea perfecţionismului, precum şi de dezvoltarea motivaţiei şi a performanţei. Sursa și detalii aici
Domeniile principale de cercetare sunt psihologia școlară, psihologia dezvoltării și psihologia motivației.
Cel mai recent proiect derulat de Lavinia Damian în școli se numește “Efecte ale perfecționismului parental“. “La acesta au participat adolescenți și părinții lor, ajutându-ne să investigăm efectele perfecționismului în rolul de părinte asupra stresului și satisfacției parentale, precum și asupra comportamentelor parentale și a relației copil-adolescent”, a explicat Lavinia Damian, pentru Edupedu.ro. Studiul poate fi găsit aici: http://www.selfid.eu/
Lavinia Damian a obținut titlul de doctor în 2014, cu teza “Factori premergători și consecințele perfecționismului la adolescenți”.
- NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
- Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro