Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, a vorbit despre lectura elevilor din perioada vacanței de vară și a spus că „nu aș capitula (în fața ideii – n.red) «nu vrei să citești, nu citești»”. Acesta a afirmat că „pot chiar să apelez la recompense”. Declarațiile au fost făcute pentru observatornews.ro.
- Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile pe 7 septembrie 2026, adică în mai puțin de o lună, potrivit structurii anului școlar 2026-2027.
„Nu aș capitula (în fața ideii – n.red) «nu vrei să citești, nu citești». Pot chiar să apelez la recompense. Uite, la fiecare carte citită, mergem undeva sau primești ceva ce tu îți dorești foarte mult, astfel încât el să simtă că nu i se cuvine orice, ci că în viață trebuie să depunem efort pentru ceea ce ne dorim”, a precizat Florentin Gheorghe.
În luna iunie, Codruta Chercota-Daju, profesoară de Limba și literatura română la Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara, a transmis, pentru TVR Timișoara, că activitatea de lectură a elevilor trebuie susținută și acasă. „N-avem cum să stimulăm doar noi, în cadrul orelor de Limba și literatura română, lectura, atât timp cât acasă (copilul – n.red) nu vede pe nimeni citind”, a spus profesoara. Cadrul didactic a precizat că lectura „ar trebui să existe în orice familie, poate nu zilnic, dar măcar în weekend”.
Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a declarat că „este esențial să îi facem pe copii să înțeleagă la ce îi ajută să învețe”. Aceasta a vorbit, pentru Prima News, despre importanța lecturii în viața elevilor, subliniind rolul părinților și al profesorilor. „Dacă nu are o bibliotecă în casă, dacă nu este obișnuit să-și privească părintele cu o carte deschisă, ce interes ar avea să o facă el pe mai departe?”, spune profesoara.
Informații de context
Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.
Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.
O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.
„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.
În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.