Profesoara Irina Căpățînă a vorbit pentru TVR Craiova despre situația în care recomandările de lectură pot să devină o „forțare”: „Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură”. „Forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune”, a precizat cadrul didactic.
- Aceasta predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova.
Irina Căpățînă a menționat că vorbește din perspectiva unui profesor care află la începutul liceului că elevii au primit recomandări de lectură fără să fie potrivite cu vârsta lor: „Eu vorbesc acum din perspectiva unui profesor de literatură, care primește în clasa a IX-a, la începutul anilor de liceu, un feedback nu tocmai potrivit despre experiența de lectură a copiilor, de la care aflu că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta, titluri din literatura română în special, care ne duc așa către o forțare a lecturii, care trebuie să fie un fenomen firesc.”
Întrebare: Din discuțiile pe care le aveți cu elevii de la clasele dumneavoastră, care ar fi motivele pentru care nu se mai apleacă atât de mult asupra cititului? Lipsa timpului sau, eu știu, cărțile nu mai sunt atrăgătoare pentru ei?
Irina Căpățână: Nu cred că nu mai sunt atrăgătoare cărțile, pentru că se scrie în continuare și se scrie literatură bună și ei au o ofertă foarte largă. Timpul poate să fie, într-adevăr, un factor, dar, cum știm foarte bine, este cel mai des invocată scuză: „nu avem timp să facem anumite lucruri. Prin urmare, nu avem timp nici măcar să citim”. Ține de prioritizare, ține de organizare, ține de felul în care ne gestionăm timpul și ține, evident, și de a vrea să citești.
Dar cred că un motiv pentru care copiii se îndepărtează de lectură trebuie să fie găsit și în școală, pentru că mie nu-mi place să mă ascund pe după deget. Din nou, este o realitate. Contează foarte mult cu ce venim de la școală sau dinspre școală către elevi, cu ce ofertă de lectură și se întâmplă, de foarte multe ori, ca alegerile să nu fie tocmai cele potrivite. Eu vorbesc acum din perspectiva unui profesor de literatură, care primește în clasa a IX-a, la începutul anilor de liceu, un feedback nu tocmai potrivit despre experiența de lectură a copiilor, de la care aflu că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta, titluri din literatura română în special, care ne duc așa către o forțare a lecturii, care trebuie să fie un fenomen firesc.
Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură, pentru că intră atât de multe aspecte în lectură și în înțelegerea a ceea ce citim. Și pentru că este un proces atât de delicat, forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune. Atunci, da, și ceea ce se întâmplă în școală este un motiv pentru care copiii nu citesc.
Informații de context
Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.
Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.
O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.
„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.
În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.
Citește și:
De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt
Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023 / De ce nu citesc românii
Lectură suplimentară pentru elevii de gimnaziu – recomandări de la profesorii de limba și literatură română din Cluj: cărți fantastice, teatru, texte explicative și literatură universală
INTERVIU Profesoara Lidia Cotea, directoarea departamentului de Limba Franceză al Universității din București: Pariul cu lectura poate fi ușor pierdut, dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment ușor, o modalitate de ieșire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram
„Ultima pisică neagră” sau ce înseamnă o carte bună pentru copii – recomandare de lectură de la librarul Ana Sipciu: Să îți pună mintea la contribuție ca să îți tragi propriile concluzii
Bacalaureatul la limba română înseamnă cinci opere. E o mare greșeală pentru că astfel se impune nivelul de lectură. Dacă pregătești elevi încă din clasa a IX-a, în funcție de subiectele de la BAC, este clar că elevul nu va citi niciodată nimic, spune profesorul de limba română Emil Munteanu
Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway, recomandare de lectură pentru liceeni care se confruntă cu eșecul, de la Liviu Papadima
Ioana Nicolescu
Redacția
Alexandra Bogdan
G4Media.ro
26 comments
Corect!
Până la urmă, de ce profesorii nu respecta programa școlară, cea aprobată de Ministerul Educației Naționale? Am întâlnit la școala 194 din București, “minuni” de genul…”Cireșarii” pt clasa a 4-a, “Și v-am spus povestea așa” scrisă de un tip obscur, Florin Bican USR-ist la baza cu viziuni pe măsură sau “Inocenții” scrisă de Ioana Pârvulescu! un scurt pasaj din cartea lui Bican: “Mânzul simți ghearele de foc ale starpiturii infigand-u-i-se-n carne de-o parte și de alta a șirei spinării și despicandu-l in două că o lamă încinsă , din vârful buzelor până în șfichiul cozii! Și atunci reuși yse desprindă din loc destul cat sa se vadă cum una din jumătăți I se scurge-n pământ că o baltă limpede, in care se oglindeau, zbatandu-se, toate măruntaiele.”
Domnilor și mai ales, doamnelor profesoare care îngăduiți că aceste cărți obscure sa formateze mințile plăpânde și avide de cunoaștere ale unor copii din clasele 4 și 5, cred că aveți nevoie URGENT de un control psihiatric, in frunte cu noul ministru al învățământului care face praf dintr-o semnătură, istoria și geografia României!
SĂ VĂ FIE RUȘINE!
Vă meritați unii pe alții!
Dixit!
Gustul cititului vine încet, trebuie cultivat de dascăli ce cunosc elevul copil. Vremurilor de azi nu li se mai potrivește tipul de elev de acum 30 de ani. Ar fi necesar un studiu de caz cu dascăli experimentați în mediul școlar respectiv. Fără să fi fost dascăl de liceu mă bate gândul că copiii noștri elevi de liceu, clasele 5, 6 și 7 ar prinde gust pentru citit dacă ar vedea mai întâi filme de valoare cu actori buni și pe teme de cărți din literatura clasică.
Astăzi, doar filmele comerciale “care aduc bani” au prioritate și succes, vorbind despre lectură, a spune ca “Moromeții ” reprezintă o “findatura” este o prostie, nu-i poți pune pe copii sa citească “numai un anumit gen:, nu sunt robiți !!!, le poate fi recomandat și.
. “Moromeții”, restul depinde de interesul și nevoia lor de a începe sa înțeleagă lumea, asta trebuie sa înțeleagă profesoara. Dar, ținând cont de evoluția tehnologiei, este greu să-i întorci la lectură. Eu, cred ca am citit probabil câteva mi de carti, care dezvolta vocabularul, etc,etc, dar, asta era în “altă epocă ” in care tehnologia actuala era deslușita în cărțile SF. Nu le poți impune sa citească ce vrei tu, asta ii rolul profesorului, sa-i descoare pe elevi, ce ii interesează, sa cunoască și viața trecuta și prezentul, și, ce i-ar interesa pentru viitor, asta-i rolul profesorului @.
CLS a șaptea in vacanta de iarnă au avut de citit Jane Eyre de Charlotte Bronte – aproape interesant pentru un băiat mai ales
Și poate vine careva sa scoată regula asta profund idioata cu “î ” din “a”.
Nu pot sa cred ce preocupări tîmpite a avut Academia Română cînd a fabricat această regulă,care a plecat de la ei sub formă de recomandare dar sistemul de învățământ a transformat-o în obligatorie !😮
Ar fi minunat sa citească orice ! Sa citească, sa-și îmbogățească vocabularul, sa-și dezvolte imaginația.Gusturile difera de la persoana la persoana, dar nu-mi pare firesc sa lăsăm copilul sa citească doar ce vrea și când vrea. Sistemul de învățământ ar trebui sa se implice cu înțelepciune și definitiv în ceea ce privește programa scolara. Sa fie complexa, dar nu excesiv de stufoasa și plictisitoare. Altfel mulți copii nu vor dori sa citească, sa studiez istoria și geografia, va fi prea greu, prea mult…
La 12 ani, la 17 ani, cei mai mulți elevi își doresc cât mai mult timp liber. Dacă vor alege doar ei ce sa studieze, vor avea o educație precara.
dar citim! eu, cel puțin, articole, postări, instrucțiuni din cartea de bucate, etc.
elevii nu mai citesc pentru că este impus. mie de exemplu nu mă atrage literatura clasică românească. nu e genul meu de carte.
La 14 ani devoram Dumas Zevaco Feval și astăzi la57 recitesc! 1
In schimb e normal să inse ceară trigonometri și functii la calsele 7 și 8.
Plăcerea de a citi o carte se cultivă în sânul familiei , în primul rând ! Puterea exemplului vine de la părinți și bunici ,chiar dacă unii dintre ei au studiat doar în clasele primare .Bunicii și părinții noștri ne spuneau povești, ne recitau poezii ,ne învățau cum să ne confecționam jucării și multe altele.Apoi am pășit pragul școlii, unde ne-a așteptat d-na învățătoare cu manualele noi pe bănci și câte o floare .Pentru mine școala și învățătura au reprezentat tărâmul mirific al cunoașterii.Dragostea de școală ,de învățare s-a înfiripat de-acasă ! Nu spui copilului : ,,Să o ungem cu untură, să o mănânce câinii ! ”
Și eu am predat după manualul editurii Corint.Foarte bine gândit ! Important este ce metode de predare și procedee folosim la clasă pentru ca elevii să înțeleagă conținutul unei opere literare .Facem ,,joc de rol ” ,apoi un ,,studiu de caz ” ,învățăm să caracterizam personajele s.a.m.d . Totul este să vrem !
Bună ziua, in clasa a VI a au primit de citit “Bunica mi-a zis să-ți spun că imi pare rau” nu volumul de peste 400 pagini a fost greu, ci faptul ca este greoaie si plina de emotie, care nu se poate gestiona la asa o varsta frageda, fiind si dupa decesul unuia dintre bunici. Apoi au primit “A saptea dorinta” mai ok pentru varsta lor.
In clasa a VI-a, un profesor de limba română “elevat”, a dat pentru citit și studiu, într-un proiect de 38 de pagini, cartea “Cititorul din peșteră” de Rui Zink.
Și da, rezultatul a fost că cititul a devenit o traumă pentru copiii din acea clasă.
Bine ca Stephen King pot sa citeasca, nu li se pare greu…
În manualul vechi de cls a VII-a de la Editura Corint era un fragment amplu din romanul “Moromeții” ca text-suport pt studiul romanului.
copilul meu acum vre-o 6-7;ani a fost și el în clasa a 6 a și pentru a participa la un proiect internațional ( lic .unde era cu un lic.din Turcia) trebuia să citească “Mizerabili și Anna Karenina…in contextul in care ei la clasa aveau de citit ,,La Medeleni” ce bulversare emoțională ne mai zicind..educativa ,bine înțeles că nu am fost de acord să citească la aceea vreme clasicii ruși ,iar la Medeleni l-am citit împreună pentru că este plin de arhaisme și neologisme.
Prea multe discipline pentru elevi și programe analitice încărcate fără noimă.
Lectura ar trebui să fie o plăcere și nu un coșmar. Nu toți copiii au aceleași chemări și profesorii ar trebui să lucreze diferențiat, peste nivelul mediu care să fie raportat la un nivel minim stabilit pentru pretențiile ulterioare. Clasele sunt supradimensionate numeric. Avem încă profesori buni dar nivelul disciplinei în școli lasă de dorit și aici sunt directorii principalii vinovați dar nu singurii. Mulți elevi provin din familii disperate de supraviețuire și chiar destrămate etc. Nu poți cere mult unde oferi puțin! Lectura este foarte importantă dar se îneacă în apele tulburi ale lipsei de valori morale în care trăim. O lume care trăiește decent poate avea preocupări culturale. Când supraviețuiești, cum mulți o fac, lectura devine un ingredient de care te poți lipsi și este o mare pierdere care nu are urmări imediate,. Trebuie să o iei mereu de la capăt cu descoperirea roții și mersul la pas. Port amintirea unor profesori excepționali din anii ’70 care ne-au fost călăuze în învățământul care era una din puținele căi de ieșire la liman din neputințele vieții de sărman. Am citit Amintiri despre viitor în clasa a-vll- a și m-am raportat altfel la univers. Nimănui nu-i pasă de viitor! Lectura te pregătește pentru viață în ritmul cel mai alert fără daune colaterale dar nu știe să de-a din coate și nu tine de foame, nu rezolva nimic imediat. Scuze…
La clasa a IV-a li s-a dat sa citeasca “Oliver Twist”, dar, nu, nu cartea, ci varianta re-povestita care era putin cam cat o brosura de la Avon, dar cu pagini mai putine, vreo 20-25 si cu la fel de multe poze….Asa e ok, dna profesor ?!?
Sa le dam sa citeasca “Capra cu trei iezi” sau “Punguta cu doi bani”, sunt mai bune pentru varsta lor. Saracutii de ei, nu stiu sa citeasca carti asa lungi si complexe.
Haideți să privim lucrurile puțin mai logic.
Dumneavoastră la 13 ani ( aceasta fiind vârsta unui copil de clasa a 6-a) a-ți înțeles de minune Moromeții cu toate problemele sale sociale al țăranului din satul românesc din perioada colectivizării. Mă cam îndoiesc.
De ce ar fi nevoie ca un copil la 13 ani să înțeleagă cărți atât de complexe care dezbat subiecte neadecvate vârstei lor?
Lecturile din autori străini sunt mai ok în limba și literatura română??????
Am citit ,,Moromeții ” vol.I în clasă a VI a, nu mi-a recomandat-o nimeni, am citit-o și mi-a plăcut asa de mult ca am mai citit-o o data, mai încet și cu mai multa atenție sa o savurez mai mult timp.
Deci, doamna nu prea are dreptate, depinde de copil și de bagajul sau de lecturi pana în acel moment.
Nu cunoașteți generația de azi. Copiii de azi nu mai au experiența copilăriei noastre, nu îl mai gusta nici pe Creanga, nu înțeleg de ce ți-ai lăsa hainele pe mal și cum sa faci baie in rău, când există piscine. Să te duci cu oile? Ce e aia? Satul românesc s-a schimbat mult. Mai știți problema aia de pe vremea noastră: câte drumuri trebuie să facă la fântâna un copil ca să aducă 100 l de apa cu doua găleți a câte 5 l? Elevii de 10 ani de azi nu înțeleg aceasta problema, nu din cauza calculului aritmetic, ci pentru că nu-și imaginează viața fără apă curentă, chiar la sat. Din păcate, copiii care au experiență fântânii și a dusului animalelor la păscut nu ajung in clasa a 4-a sa facă matematica, nici atât intr-a șasea sa citească Moromeții, ci rămân analfabeți din cauza sărăciei!
copiii cărora li s au citit cărți seara acasă, povesti de către părinți, ajung sa citească im viata lor….
ia spuneți voi despre doamna cum a ajuns ea profesoara!!! cum a fost mămica directoare si a ținut de post pana a venit fata in locul ei, vreo 20 de ani
ia spuneți voi despre soțul doamnei profesoare!!! ce șpăgi, ce comisioane si ce învârteli faci cu părinții si cu directorii unde are doamna profesoara intrare
nu ne mirăm…așa e cu facultatea de 3 ani și lipsa practicii….a experienței,a predării …oricum tinerii ăștia când se vad în cancelarie sunt dzei….nu cer părerea nimănui….numai când auzi ce fac la clasa,te apuca mila
Fratilor,suntem iremediabili!
Ce bine ca Shakespeare nu era român!
Analfabeți funcționali!