Sindicatele din Învățământ solicită partidelor parlamentare, printr-o scrisoare deschisă, să ia în calcul grilele propuse de reprezentanții profesorilor, în privința noii legi a salarizării. Este vorba despre grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024, după cum se arată în document.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, conform sindicatelor.
Joi, 20 august, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat la Digi24 că orice suplimentare a sumelor prevăzute în ultima variantă a legii salarizării ar fi „populistă”, pentru că România nu își permite să cheltuie mai mult. Guvernul a încercat, după nemulțumirile sindicatelor, să adauge bani la anvelopa financiară pentru Educație și Sănătate, însă „din discuții cu Comisia Europeană” a rezultat că aceste suplimentări „nu sunt posibile” a susținut Dragoș Pîslaru.
Președintele Nicușor Dan se întâlnește astăzi, 20 august, de la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, precum și cu miniștrii Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru. Discuțiile vor fi pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026, inclusiv legea salarizarii, care este jalon PNRR, conform agendei oficiale publicate de Administrația Prezidențială.
Redăm textul integral al sindicatelor din Educație:
„Referitor la propuneri de modificare a grilelor Anexa nr. I – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT”
Având în vedere următoarele:
- Drepturile salariale, ce compun venitul brut lunar al personalului didactic de predare și de conducere din sistemul de învățământ, stabilite prin prevederile Legii nr. 153/2017, prevederile OUG nr. 128/2023, prevederile OUG nr. 115/2023, venituri ce au fost diminuate prin OUG-uri cu măsuri de reducere a deficitului bugetar aplicate doar sistemului de învățământ;
- Evaluările Băncii Mondiale privind echivalența între funcțiile de execuție din sistemul bugetar inclusiv funcțiile de execuție și conducere din familia ocupațională învățământ și comparativ cu celelalte familii ocupaționale;
- Asumarea Guvernului României prin OUG nr. 57/2023 prin care la articolul III, alineat 2 se prevede: „Art. III. (2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.”
- Constatările publicate marți, 18 august, de Eurostat arată două lucruri esențiale:
- Cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță și până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră care nu a suferit modificări comparativ cu situația din anul 2022;
- În rândul statelor membre, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație, ca procent din PIB, a fost înregistrat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). La finalul clasamentului se află România, unde se alocă 3% din PIB! (aceiași sursă de informare);
- În timp ce în marea majoritate a țărilor din UE, salariile din administrația publică sunt inferioare celor din învățământ( de exemplu, în Germania, funcționarii publici au salarii cuprinse între A9-A12, profesorul debutant pleacă de la A13, ceea ce înseamnă 4.500-5.000 de euro lunar), în România, conform INS, salariile din administrație și apărare sunt cu 20 % mai mari decât cele din învățământ;
- Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.300, de la mai puțin de 4000 în anul școlar 2024-2025;
- De asemenea, peste 80% personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază de o indemnizație de dirigenție lunară de 10%, calculată la salariul de bază deținut/aflat în plată și dacă veniturile lunare aflate în plată sunt cuantificate în coeficienți, se constată următoarele aspecte:
- Coeficienții propuși pentru familia ocupațională învățământ, care reprezintă 27% din sistemul bugetar, reprezintă 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin PNRR 2026, ceea ce arată o corelare reală cu coeficienții propuși pentru celelalte familii ocupaționale;
- Coeficienții propuși pentru familia ocupațională învățământ sunt în corelare cu evaluările funcțiilor de execuție și conducere făcute de Banca Mondială în iulie 2024;
- Coeficienții propuși pentru familia ocupațională învățământ respectă prevederile OUG nr. 57/2023 privind modul de salarizare al profesorului debutant;
- venitul mediu brut pe economie luat în calcul pentru calculul salariului profesorului debutant este cel din 2023, adică 8.600 de lei, în condițiile în care ar fi trebuit să ne raportăm la salariul mediu brut pe economie actual și anume 9.750 lei;
- Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar asigură diferențierea cu un coeficient de numai 0,15 pentru personalul care deține titlul științific de doctor, având în vedere că OUG nr. 115/2023 ar urma sa fie abrogată.
- Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar nu sunt major diferiți de coeficienții ce s-ar obține dacă veniturile actuale ar fi cuantificate în coeficienți având referința propusă de 4.100 lei.
- Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar nu urmăresc majorări salariale consistente cât urmăresc așezarea grilei pe mai multe criterii:
a) Determinarea personalului de predare de a nu părăsi sistemul după acumularea unei experiențe în domeniul de predare;
b) Predictibilitatea și determinarea pentru performanță academică a personalului de predare în vederea promovării pe un post superior.
c) Evoluția grilei in funcție de vechimea în învățământ și importanța funcției didactice.
Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024.
În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege.
În speranța că veți fi receptivi la apelul nostru,
Vă mulțumim.
Colegiul Liderilor FSLI
Colegiul Liderilor FSE „SPIRU HARET“
Biroul Executiv FNS „ALMA MATER“”
Informații de context
Amintim că Dragoș Pîslaru a anunțat pe 15 august că noua grilă de salarizare pentru profesori și ceilalți angajați din Educație ar urma să se aplice de la 1 septembrie 2027, iar până atunci salariile ar rămâne la nivelul aflat în plată. Ministrul a spus că varianta negociată era „foarte aproape” de grila cerută de sindicate și de ținta salarială promisă Educației în 2023.
Profesorii cu peste 25 de ani vechime ar fi urmat să primească cel puțin 2.000 de lei în plus la venitul salarial, conform declarațiilor ministrului Dragoș Pîslaru. Tot pe 15 august, liderul FSLI, Simion Hăncescu, a criticat suma și a susținut că majorarea pentru această categorie ar trebui să fie de aproximativ 3.000 de lei, conform propunerii sindicatelor.
Noua declarație a ministrului, potrivit căreia încercarea de a suplimenta anvelopa pentru Educație și Sănătate s-a dovedit imposibilă după discuțiile cu Comisia Europeană, pune însă sub semnul întrebării dacă simulările și creșterile anunțate pe 15 august vor mai fi păstrate în forma prezentată atunci.
Articol în curs de actualizare