Comisia de Evaluare a institutelor de cercetare din România „va face propuneri ministerului, la finalul procesului de evaluare”, cu privire la fuziunea dintre institute. „Dacă va exista o minimă voință politică în acest sens, arhitectura CDI, așa cum ați numit-o, se poate face fără probleme”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Comisiei Naționale de Evaluare a performanței pentru integrarea organizațiilor de cercetare, Mădălin Bunoiu.
Declarațiile vin la finalul primei runde de evaluări pe clase de performanță a institutelor de cercetare din România. O premieră în cadrul căreia au fost evaluate 27 de institute și organisme de cercetare, urmând a fi preluate și celelalte 250 cereri de evaluare, a precizat Mădălin Bunoiu pentru Edupedu.ro. Din cele 27 de institute de cercetare și organizații evaluate, 18 sunt în categoria I cu nivel ridicat de excelență științifică, 7 institute de cercetare sunt în categoria a II-a (adică sunt clasificate ca organizații de cercetare cu performanță medie), iar 2 evaluări vor fi reluate „după identificarea unor conflicte de interese și o alta din cauza diferențelor mari de punctaje între membrii comisiei de evaluare”.
Niciunul dintre institutele evaluate acum nu a fost clasificat în categoria a III-a, Bunoiu declarând pentru Edupedu.ro că „un neajuns al metodologiei de evaluare aceste este legat de punctajul care duce o organizație de cercetare în a III-a clasă de clasificare. 60 de puncte, dintr-un total de 200 de puncte, este un punctaj foarte mic ceea ce face destul de dificilă încadrarea unor organizații de cercetare în a III-a clasă, dar o să vedem ce ne rezervă realitatea din teren când vom continua procesul de evaluare”.
„Alegerea primelor 27 organizații de cercetare a avut la baza două criterii: evaluarea INCD-urilor cărora le expira acreditarea în această perioadă și evaluarea organizațiilor de cercetare care au solicitat primele acest lucru”, a explicat Bunoiu.
În cadrul unei reveniri pe subiect, Edupedu.ro l-a întrebat pe președintele Comisiei de Evaluare dacă metodologia poate fi schimbată în timpul procesului în sensul modificării puntajelor pentru identificarea institutelor de nivel III, dacă pot fi realizate fuziuni în lipsa acestei categorii, precum și cine a conceput metodologia de evaluare. Vedeți răspunsurile mai jos:
Rep: Aveți în vedere modificarea metodologiei de evaluare pentru următoarele runde de evaluări, în contextul în care punctajul prevăzut pentru institutele de categoria a III-a a fost calibrat la un nivel atât de jos încât în prima rundă de evaluare nu a întors nicio instituție încadrată aici?
Mădălin Bunoiu: Acest lucru nu se poate face decât prin modificarea legislației, care este apanajul ministerului și al guvernului. O modificare făcută acum, în timpul procesului, ar putea însă să fie vulnerabilă din punct de vedere juridic, putând fi ușor atacată de organizațiile de cercetare care ar intra în clasa a III-a cu un punctaj superior celui minimal de acum.
Rep: Dacă nu este modificată metodologia și nu vor exista institute în categoria a III-a, cum poate fi atins obiectivul reformării arhitecturii de CDI prin realizarea de funziuni?
Mădălin Bunoiu: Comisia de Evaluare va face propuneri ministerului, la finalul procesului de evaluare. O așezare firească a sistemului se va putea face prin finanțarea diferențiată, prin introducerea unor mecanisme de finanțare care să țină cont de performanță. Dacă va exista o minimă voință politică în acest sens, arhitectura CDI, așa cum ați numit-o, se poate face fără probleme.
Rep: Spuneați că raportul european care a stat la baza evaluării de acum a „evidențiat necesitatea unei evaluări sistemice și aprofundate a organizațiilor de cercetare, întrucât sistemul CDI din România este puternic fragmentat, caracterizat prin suprapuneri instituționale”. Cum pot fi atacate aceste suprapuneri și fragmentarea sistemului CDI, în absența unei evaluări care să arate și care sunt institutele din categoria a III-a?
Mădălin Bunoiu: O să vă dau câteva exemple:
- în cazul fragmentării sau a existenței unor structuri de mici dimensiuni al căror obiect de activitate se regăsește în altă parte sau poate să fie complementar cu al altei organizații de cercetare, optimizarea se poate face prin finanțarea pe baza unor indicatori obiectivi și această abordare duce înspre cele două soluții menționate mai devreme;
- în cazul suprapunerii unor subiecte / teme de cercetare care se canibalizează la nivel de resurse, se poate decide finanțarea aceleia care este mai performantă și, în acest fel, cele care rămân fără finanțare sunt împinse de la sine fie înspre o sinergie cu structura mai performantă, fie înspre desființare;
Rep: Câte institute și organizații de cercetare mai sunt de evaluat?
Mădălin Bunoiu: La acest moment avem înregistrate aproximativ 250 cereri de evaluare.
Rep: Estimați că în rundele următoare de evaluare există posibilitatea ca în final niciun institut de cercetare sau organizație de cercetare să nu fie în categoria a III-a? În acest scenariu, mai este validă evaluarea?
Mădălin Bunoiu: Este foarte posibil să existe și organizații de cercetare care să se regăsească în cea de a III-a clasă. În mod categoric, procesul de evaluare va fi extrem de relevant pentru că analiza fiecărui indicator în parte, relevanța acestuia pentru sistem, calibrarea unor măsuri în funcție de rezultatele evaluării, toate acestea, și multe altele sunt elemente care pot sta la baza luării de decizii și a modificărilor ulterioare a metodologiei de evaluare în funcție de obiectivele propuse.
Să nu uităm că este pentru prima dată când un astfel de proces are loc în România.
Rep: Cine a conceput metodologia de evaluare și a calibrat punctajul corespunzător clasificării institutelor în cele 3 clase?
Mădălin Bunoiu: Varianta inițială a metodologiei (conținută în HG 138/2024) a fost propusă de către ministerul de resort și a fost transmisă spre consultare la consiliile consultative ale ministerului (CNCS, CCCDI etc.), la partenerii principali de dialog (CNR, Academia Română) și mai apoi s-a aflat în consultare publică.
Informații de background
Rezultatele primei runde a evaluării institutelor de cercetare din România:
Categoria I: Institutele de cercetare și celelalte organizații de cercetare clasificate în categoria de excelență științifică:
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH)
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie Și Geoecologie Marină (GeoEcoMar)
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului
- Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei Și Radiației
- Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”
- Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române
- Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni
- Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești
- Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000
- Institutul de Cercetare – Dezvoltare Pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc
- Asociația Transylvanian Institute Of Neuroscience
- Institutul Național De Cercetare -Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București
- Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală București
- Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu”
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Turbomotoare – COMOTI
Categoria a II-a: Institutele de cercetare și celelalte organizații de cercetare clasificate în categoria de performanță medie:
- Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale
- Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării
- Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău
- Centrul Internațional de Biodinamică
- Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului
- Institutul de Cercetări Juridice
- Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța