INTERVIU Standardele pentru predarea online în universități au fost aprobate. La cursurile online studenții vor avea camerele deschise, iar tehnologia poate fi folosită în evaluări, care se fac obligatoriu față în față / La ciclul de licență, până la 50% din cursuri și 25% din activitățile practice pot fi online – Mădălin Bunoiu, ARACIS

12.381 de vizualizări
Foto: © Vadym Pastukh | Dreamstime.com
Standardele pentru predarea prin mijloace electronice / online în universități au fost aprobate, vineri, de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), după cum a declarat pentru Edupedu.ro președintele instituției, Octavian Mădălin Bunoiu. Standardele prevăd, între altele, ca studenții să participe cu camera deschisă la cursuri, instituțiile de învățământ superior să le asigure acestora, după nevoie, instrumentele necesare participării la cursurile online, precum și resursele de învățare, potrivit oficialului citat, care a precizat și limitele recomandate pentru predarea online, pentru învățământul cu frecvență în ciclurile de licență, master, doctorat.
  • La sfârșitul lunii mai, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care legalizează posibilitatea universităților de a organiza activități online, după cum Edupedu.ro a scris aici. Măsura a fost adoptată la capătul mai multor luni de discuții stârnite de anunțul ministrului Educației, la finalul stării de urgență cauzate de pandemie, că nu exista cadru legal pentru predarea online în învățământul superior, după încheierea stării de urgență.
  • Acea OUG prevedea ca ARACIS să elaboreze, în termen de 90 de zile, standarde de calitate pentru activitățile de predare, învățare, cercetare în mediul online.

Standardele au fost aprobate de ARACIS vineri dimineață, după o perioadă de consultări cu universitățile, consorțiile universitare, rectorii, asociațiile de studenți și sindicatele din sector și urmează să fie publicate, respectiv transmise părților interesate în cursul zilelor următoare, a spus pentru Edupedu.ro Mădălin Bunoiu, președintele instituției.

Acesta a arătat că standardele prevăd, între altele, o serie de limite maxime stabilite generic pentru ciclurile de licență, master și doctorat, la forma cu frecvență, dar aceste limite sunt modificate în funcție de domeniile de studiu și de deciziile facultăților și universităților.

Rep.: Când urmează să fie finalizate standardele?

Mădălin Bunoiu: Ca o coincidență, chiar astăzi (vineri, 5 august – n. red.) am avut o ședință. Astăzi am votat aceste standarde specifice, urmând ca în termenul cel mai scurt să le punem și pe site-ul ARACIS și să le transmitem și colegilor din universități și diverșilor stakeholderi, pentru a putea să ia act de ele. Aveam un termen de 90 de zile pentru a putea să le validăm, cred că au trecut în jur de 70 de zile de atunci.

Rep.: Vor fi puse în dezbatere publică?

Mădălin Bunoiu: Nu, nu este cazul ca acum să stea în dezbatere publică. Dar vă pot descrie care a fost procesul în urma căruia au fost adoptate. A fost dată o ordonanță de urgență a guvernului care a făcut posibilă și derularea în format online a învățământului cu frecvență – și aici e foarte important de precizat acest lucru, pentru că aceste standarde se aplică doar pentru învățământul cu frecvență, nu și pentru cel la distanță, nu pentru cel cu frecvență redusă, nu pentru postuniversitare. Este specific acestei forme de învățământ, pentru toate ciclurile de studii, pentru licență, pentru masterat și doctorat.

Din acel moment ARACIS a avut la dispoziție 90 de zile ca să elaboreze standardele specifice, care trebuie să privească atât formele de studii pe care le-am menționat, dar și fiecare domeniu de studii. Adică aceste standarde, pe anumite componente ale lor, au adresabilitate specifică și este firesc să fie așa.

În acel moment ARACIS a realizat o primă variantă a acestor standarde specifice, la nivelul grupurilor de lucru. Și au fost transmise către comisiile de specialitate pentru puncte de vedere față de elementele de conținut, față de zona narativă a acestor standarde și, mai ales, pentru ceea ce înseamnă procentele care să stea la baza derulării procesului online. Aceasta înseamnă procentul maximal în limita căruia pot să se desfășoare și activități online, distinct pe formele de predare, adică pe activitățile de curs sau, așa cum sunt ele definite în lege, de învățare-predare, respectiv partea de seminar, laborator și activități practice, care intră sub denumirea generică de activități practice și cercetare.

Rep.: Care sunt aceste procente?

Mădălin Bunoiu: La nivelului documentului narativ, s-a făcut o propunere de limite maximale care, însă, urmează să fie detaliate de către comisiile de specialitate și preluate apoi de noi, de consiliu în forma aceasta. La momentul inițial s-a propus pentru activitatea de învățare-predare o limită maximă de 50% pentru ciclul de licență, de 60% pentru ciclul de masterat și de 65% pentru ciclul de doctorat. Respectiv, pentru aplicațiile practice și cercetare – 25% la licență, 35% la master, respectiv 35% la doctorat.

Acestea au fost valorile maximale pe care apoi fiecare comisie de specialitate și le-a particularizat în consecință.

Anexa la acest document este mare, pentru că ea cuprinde procente pe cele două tipuri de activități, pentru toate domeniile de studii. 

Rep.: Deci acestea sunt limite maxime propuse inițial, care se mențin la nivel cadru, iar la nivelul fiecărui domeniu se diferențiază.

Mădălin Bunoiu: Exact. Se diferențiază în urma unui proces de fundamentare de către comisiile de specialitate ale ARACIS – ele au făcut acest lucru. După care acest document și cel care stabilește regulile de bază ale funcționării acestui tip de învățământ și zona de procente maximale au fost puse într-o dezbatere extrem de amplă, pentru că a vizat toți stakeholderii și toate instituțiile care sunt implicate. Și anume au fost transmise către toate universitățile din România, către toate consorțiile din România, către Consiliul Național al Rectorilor, către asociațiile și federațiile studențești, către sindicatele reprezentative pentru învățământul superior, în zona angajatorilor. Toate aceste instituții au fost solicitate să ne ofere puncte de vedere, într-un timp rezonabil, pentru a putea să fundamentăm aceste decizii.

Rep.: Ca să fie mai clar pentru studenți, la ce să se aștepte ei începând din toamnă: un student care intră la o universitate teoretică – să zicem Universitatea din București – se poate aștepta, în linii generale, să aibă 50% predare online în cazul cursurilor și 25% în cazul seminariilor, dar vor exista diferențe în funcție de facultatea la care dă?

Mădălin Bunoiu: ARACIS a stabilit un cadru general. În acest cadru general, fiecare universitate își creează propria metodologie și propria strategie. Pot să fie universități care spun că “mergem pe valorile maximale permise de aceste standarde”. Sau pot să spună “noi mergem pe zero, nu vrem deloc învățământ online pentru programele cu frecvență, la noi totul se face față în față”. Într-adevăr, odată ce au intrat în vigoare, universitățile pot să-și creeze aceste mecanisme începând cu prima zi a anului universitar 2022-2023.

În procesul de consultare de care am pomenit, odată ce am primit feedback-uri, le-am integrat în documentația inițială și am avut inclusiv un eveniment, în 27 iulie, la care am invitat toți acești stakeholderi, reprezentanți de la toate universitățile, ai diverselor consorții etc. Și am discutat atât în plen, cât și în patru secțiuni paralele, încercând și în acest fel să mai prindem anumite aspecte sau nuanțe, pentru a avea un document și o procedură care să fie solidă.

După care, desigur, am filtrat toate punctele de vedere, am luat în calcul toate observațiile și am venit cu un document final pe care l-am aprobat azi și care probabil va ajunge la toți beneficiarii, probabil în vreo 3 zile.

Rep.: Există standarde privind alternanța față în față și online? Sau facultatea decide după cum dorește?

Mădălin Bunoiu: În limitele respective, la nivelul universității, fiecare universitate își face propria metodologie, în care standardul ARACIS prevede foarte clar că fișa disciplinei trebuie să prevadă la maxim de detaliu ceea ce se întâmplă. Studentul este firesc să știe că, să spunem, 50% sau 30% din cursurile disciplinei respective sunt online. E ideal să știe și când anume sunt online, pentru că, în mod evident, fiecare își setează programul. Toate aceste lucruri trebuie prevăzute în fișele de disciplină. 

De asemenea, este la latitudinea universităților și mai apoi a facultăților, depinzând de metodologia pe care am menționat-o, să-și seteze regulile de genul: să permită sau nu ca la o anumită disciplină toată activitatea de curs să fie online sau să decidă că toate disciplinele din planul de învățământ au 30% sau 50% online. Sau, în mod evident, cadrul didactic e în prim plan și el este cel care decide dacă activitatea sa se pretează sau nu să fie predată online. Cumva, în cadrul unor reguli care sunt, totuși, destul de ferme, se lasă un nivel de autonomie și de flexibilitate destul de mare la nivelul universităților și facultăților.

Rep.: Ce prevăd standardele cu privire la platformele informatice care pot fi folosite?

Mădălin Bunoiu: Am prevăzut să fie folosite platforme dintre cele mai solide, care să aibă facilități dintre cele mai diverse, inclusiv am făcut o precizare la aceste standarde ca studenții să nu fie zăpăciți de utilizarea a 5-7 de platforme și într-un fel sau altul să existe un sistem integrat în care studenții să poată regăsi totul – și partea de școlaritate, și partea de activitate online etc..

Rep.: Este o recomandare sau un standard? În cazul unor verificări, ARACIS va verifica dacă studenții au totul la îndemână pe o platformă integrată?

Mădălin Bunoiu: Aceasta este la nivel de recomandare, în ideea în care, pentru ceea ce analizează ARACIS, întotdeauna avem diferite referințe. Putem să spunem că un standard este îndeplinit, dar la nivel de bază sau la nivel superior. Cel puțin din experiența pe care o am și din ce am mai văzut că se întâmplă, universitățile noastre au reușit să aibă platforme care sunt integrate. Dar am vrut o dată în plus să punctăm acest lucru.

Rep.: Care sunt prevederile privind resursele de învățare pentru studenți?

Mădălin Bunoiu: Aici în mod clar am precizat că resursele de învățare trebuie să fie solide, consistente, accesibile studenților, să se regăsească pe platformă, să fie de actualitate, să fie accesibile la costuri zero pentru studenți.

Rep.: Într-o prezentare ARACIS de săptămâna trecută se spune că “standardele nu specifică faptul că accesul trebuie să se realizeze la domiciliul studentului”. Ce înseamnă aceasta?

Mădălin Bunoiu: Am mers pe următoarea filosofie: studentul vine să urmeze cursuri cu frecvență la un anumit program de studii. Deci într-un fel sau altul el nu are obligativitatea de a deține acasă internet sau tabletă, laptop, computer etc. Cumva, universitatea într-un fel sau altul trebuie să se asigure că studentul are acces la așa ceva. Dacă, așa cum s-a întâmplat și pe perioada pandemiei, studentul nu are așa ceva la domiciliul său, universitățile trebuie să le asigure acestor studenți, la sediile universităților, facultăților, astfel de instrumente.

Rep.: Se spune în aceeași prezentare despre camerele video, că trebuie să stea deschise. Vor fi obligați studenții să stea cu camera deschisă la cursuri?

Mădălin Bunoiu: Așa ar fi firesc. Pentru că până la urmă acesta a fost și unul dintre elementele de care s-au plâns foarte multe cadre didactice în perioada de pandemie. Dar era o chestiune care putea să fie reglementată la nivel de universitate. Universitatea, prin propriile regulamente și metodologii, poate să solicite acest lucru. Este o chestiune care implică mai multe aspecte – și de deontologie, și de respect reciproc etc..

Rep.: Dar standardele cum sună în această privință? Și e vorba despre recomandare sau standard?

Mădălin Bunoiu: În mod normal, noi am precizat acest lucru ca recomandare. Dar, din câte știu, foarte multe universități încă de la început au pus acest lucru ca fiind obligatoriu. De fapt, exprimarea noastră în standardul propus este una destul de fermă. Îi voi da citire: “Pe toată durata desfășurării online a activităților didactice, atât cadrele didactice, cât și studenții vor păstra camerele video deschise, în scopul facilitării comunicării. Studenții sunt îndrumați și solicitați să se implice activ în activitățile de învățare, predare și cercetare”. Exprimarea standardului e fermă – de a avea camerele deschise pe întreg parcursul activității didactice. 

Rep.: În privința evaluărilor, aceeași prezentare menționată spune că “evaluarea se realizează în format fizic, dar poate utiliza tehnologii informatice”. Ce înseamnă mai precis? Care sunt prevederile privind evaluarea?

Mădălin Bunoiu: În primul rând, în ordonanța de urgență se spune foarte clar că evaluarea se face față în față, în spațiul universitar. Deci aici nu există niciun fel de breșă sau de interpretare. E față în față, chiar dacă ai făcut activitatea de predare 100% online, evaluarea se face față în față. Această precizare pe care ați menționat-o spune că, de exemplu într-o sală de examen, studentul poate să dea examen de pe un computer – dacă i se dă un test grilă preliminar, genul acesta de evaluare. Dar se întâmplă față în față cu cadrul didactic, utilizând și tehnologia. Lucru care s-a întâmplat și până acum în multe situații.

Rep.: Ca urmare a introducerii acestor standarde, se modifică și standardele deja existente, pentru predarea normală? Sau cele noi sunt o extensie?

Mădălin Bunoiu: Sunt o extensie. Practic, toate aceste elemente se regăsesc în standardele deja existente. Să luăm un exemplu – orarul. Spunem în standardele specifice că orarul trebuie să fie foarte clar menționat pentru activitățile față în față, online, cu linkuri către zona de conexiune prezentată. Dar acest detaliu se regăsește deja într-un standard care există. Același lucru este valabil și pentru celelalte standarde. Acum, pentru a putea să fim de ajutor și colegilor din ARACIS, evaluatori, dar și instituțiilor care vor fi evaluate, noi o să mapăm cumva toate precizările din standardele specifice, astfel încât să știe fiecare unde este standardul la care trebuie să se potrivească aceste noi precizări din standardele specifice.

Rep.: Cum va fi realizată verificarea respectării standardelor, având în vedere declarațiile ministrului că se va merge pe încredere?

Mădălin Bunoiu: Trebuie să fim realiști. Dacă luăm o situație ipotetică, prin care toate universitățile, la toate programele de studii cu învățământ cu frecvență, decid să aibă un anumit procent de activități online, în mod evident ar fi fost imposibil ca ARACIS să poată să evalueze acest lucru în timp util. În aceste condiții, soluția rezonabilă este ca, în momentul în care se merge pentru vizitele de evaluare periodică, sau pentru vizitele de acreditare a unui program, la momentul acela să fie și analizate și evaluate toate aceste prevederi.

Rep.: Dacă dumneavoastră doriți să precizați ceva anume, vă rog să o faceți.

Mădălin Bunoiu: Acest demers s-a realizat la solicitarea universităților – universitățile au fost cele care au spus că au fost și elemente benefice în procesul de predare online din timpul pandemiei. ARACIS, cu responsabilitatea pe care a primit-o, a răspuns printr-un proces de consultare amplu, pentru că e foarte important ca deciziile noastre să fie consonante cu ce se întâmplă în lume și într-un proces de modernizare a învățământului superior. Pe de altă parte, să corespundă punctelor de vedere ale specialiștilor. Acesta este motivul pentru care am insistat să avem feedback din partea consorțiilor, a diferitelor asociații, facultăți, domenii, astfel încât decizia să fie cu largă acceptabilitate.

Aștept elemente pozitive ca urmare a implementării a acestui sistem, pentru că e convergent cu ceea ce se întâmplă în Europa de Vest, în America de Nord, în zona aceasta în care învățământul superior e foarte bine dezvoltat.

Citește și:
Din toamnă, universitățile vor putea organiza cursuri online / Guvernul a aprobat ordonanța de urgență care legalizează acest lucru
Universitățile nu vor fi verificate cum vor preda online în toamnă, după ce va fi adoptată ordonanța ce va legaliza cursurile online, spune Sorin Cîmpeanu: ARACIS „nu va face controale în fiecare universitate, pentru că nu este fezabil”, însă „investim încredere”

5 comments
  1. Nu am mai vazut demult atatea afirmatii gratuite, incoerente, irelevante, deci ineficiente si chiar inutile, ca in acest interviu ! Desigur, sarcina trasata ARACIS de Ministerul Educatiei, de-a stabili “standarde” (de fapt cerinte) pentru desfasurarea invatamantului/ educatiei prin intermediul “noilor tehnologii ale informatiei si comunicatiei” (NTIC – cunoscute la noi, concis, ca “online”) a fost si este ingrata, chiar imposibila… Conform Curtii de conturi a Romaniei, CCR (???!!!), in absenta “starii de necesitate” nu s-ar mai justifica utilizarea NTIC in educatie (de ce?) astfel incat – sa vezi si sa nu crezi !!! – nu ar mai fi legala finantarea bugetara a scolilor si a universitatilor care organizeaza invatamantul online ! Noroc cu actualul titular al Ministerului Educatiei care a pus imediat la punct CCR afirmand public ca “nu CCR este cea care stabileste ce si cum trebuie sa faca scolile si universitatile noastre ci (bine cunoscutele si birocraticele) ARACIP si ARACIS”, care de 17 ani sunt mari producatoare de “standarde”/ cerinte impuse acestora din birouri, fara consensualizare cu toate partile interesate, a caror respectare conditioneaza de fapt acreditarea (pe baza de hartii!) prin care se obtine in fine accesul la finantarea bugetara!! CCR nu este deloc interesata de faptul ca ARACIS si ARACIP, prin ceea ce sunt obligate sa faca, in conformitate cu trist-celebra OUG 75-2005, doar SIMULEAZA “ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI”- un concept exotic uzurpat de impostori din mediul de afaceri dar cu o semnificatie si cu implicatii pseudo-stiintifice dambovitene ad-hoc (in dispretul standardelor internationale aplicabile !!!), bazate pe … “modelul de guvernare bazat pe Leviathan”, un concept din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea, total inadecvat in managementul/ asigurarea calitatii! … Daca adaugam si afirmatia publica a dlui Ministru SC conform caruia educatia online ar fi IN TOATA LUMEA o “uriasa catastrofa”, putem realiza mai usor dimensiunile minciunilor proliferate oficial.
    Iata cateva intrebari logice si de bun simt (determinate de informatiile din interviu) pentru elaboratorii “standardelor” ARACIS care au muncit din nou degeaba, dar la ordinul sefilor lor, conform vechiului principiu “Ordinul sefului este lege pentru subordonat. El se executa imediat si intocmai fara comentarii” (art.1 din Regulamentul militar nr.1 aplicat in serviciul militar de pana in 1990):
    1.Daca universitatile beneficiaza constitutional de autonomie universitara, la ce mai servesc aceste recomandari stupide ale ARACIS (facultative / voluntare / neobligatorii, conform declaratiilor din interviu?)
    2.Daca ARACIS nici macar nu-si propune sa verifice aplicarea acestor recomandari, in universitati, fiind evident in imposibilitate practica de-a realiza asa ceva, ce credibilitate si eficacitate au aceste recomandari privind educatia online?
    3.Daca, in conformitate cu autonomia universitara, fiecare universitate si cadru didactic au libertatea de a decide proportia online/ offline la fiecare disciplina proprie, ce rost mai au procentele de 50% / 60% / 65% ( L/ M/ D) maxim online la predare stabilite arbitrar de ARACIS? Si daca universitatea/ cadrul didactic refuza o asemenea limitare stupida ce se va intampla? Se vor confectiona alte hartii care afirma ca s-au aplicat recomandarile ARACIS?
    4.”Recomandarea” utilizarii continue a camerelor videocaptoare DESCHISE pe toata durata interactiunii online profesor-student ar fi ceva necesar si util doar daca ambii comunicatori vor accepta asa ceva! Dar ARACIS se face ca nu stie ca prezenta studentilor la cursuri nu mai este obligatorie de peste 3 decenii! Multi studenti au cu totul alte prioritati decat frecventarea cursurilor – unii fiind deja angajati, altii fiind inscrisi in mai multe universitati (in paralel), conform actualei legislatii permisive… Si ca profesorii nu au absolut nicio posibilitate de-a obliga studentii sa deschida propria video-camera daca ei nu doresc! Ghiciti de ce! Este posibil ca, uneori, nici profesorii sa nu doreasca asa ceva!
    5.”Recomandarea” (aparent obligatorie, totusi!) ca evaluarile studentilor de catre cadrele didactice sa se realizeze exclusiv offline (fata in fata) ar fi putut fi utila doar in scopul evitarii eventualelor fraudari (la noi se vorbeste doar de “tentative de fraudare”!) de catre cei evaluati…. Dar, in conditiile mentionate mai sus la punctele (1) si (2), nici aceasta nu va putea fi aplicata! Singura solutie eficace si eficienta consta in evaluarea online pe baza unor subiecte/ itemi personalizate sau criptate astfel incat utilizarea “tehnologiei” copy-paste sa fie imposibila sau limitata.. Privind existenta in comertul online a numeroase oferte de vanzare libera a unor gadget-uri electronice/ informatice permitand sau facilitand fraudele in evaluari, ARACIS nu decide nimic….
    6.”Recomandarea” asigurarii si a comunicatiei online din sala de curs, in situatia realizarii interactiunii offline cu o parte a studentilor, cat si in situatia in care unii studenti nu au acces de acasa la o retea de comunicatie sau la un device personal (desktop, laptop, tableta, smartphone) este IMPOSIBIL de aplicat din motive tehnice si financiare, avand in vedere necesitatea existentei echipamentelor si a accesului in reteaua de comunicatii DIN SI IN FIECARE SALA DE CURS, o cerinta foarte costisitoare si dificil de satisfacut…. Nu mai amintesc de stupiditatea pretentiei ca profesorul sa predea cursul sau in universitate (offline, deci!) – posibil numai daca toate aceste conditii sunt indeplinite !- desi in sala de curs nu este prezent niciun student (conform altor reglementari!)…
    Despre frecventele congestii (intreruperi) in anumite retele de comunicatii electronice, ale anumitor operatori de comunicatii, datorita suprasolicitarii lor sau inadecvatei lor proiectari, nici nu se aminteste in acest nou text reglementar…
    Este evident acum ca si aceste noi “standarde” produse de ARACIS sunt INCA O FORMA FARA FOND! … CUI PRODEST?

  2. “EI SE FAC CA NE PLATESC NOI NE FACEM CA MUNCIM!” – CONTINUA IN EDUCATIA ROMANEASCA DE 3 DECENII…. ARACIS a stabilit si aceste cerinte fara sa le poata impune universitatilor care se bucura de constitutionala autonomie universitara, dar linistind Curtea de conturi a Romaniei (CCR) care a considerat si mai considera ca, vezi Doamne, invatamantul online ar fi necesar doar cand exista starea de alerta, astfel incat in absenta acesteia universitatile nu ar mai trebuie finantate cu faimoasa contributie pe cap de student….ERORI FUNDAMENTALE!!!….Dar nici CCR si nici opinia publica si mediul educational din Romania nu au constientizat ca la noi, spre diferenta de restul Europei, de 17 ani, prin vointa si putinta autorilor OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei, sintagma “asigurarea calitatii educatiei” inseamna de fapt “asigurarea finantarii bugetare a educatiei”? ESTE UN AMPLU SI COSTISITOR CERC VICIOS, TOTAL INEFICIENT PENTRU EDUCATIA DIN ROMANIA …. Stiati ca exista o lege a “efortului minim” (sau a “comoditatii maxime”) careia i se supun tot mai multi semeni – chiar fara sa-si dea seama si fara sa constientizeze cauzele, factorii determinanti si efectele ???? Puteti verifica pe web!…Stiati ca exista cercuri vicioase (tot mai numeroase, din pacate, la noi) – generatoare de regres si cercuri/ cicluri virtuoase (ignorate cu suficienta de inca prea multi) – generatoare de progres…Si acestea sunt descrise pe web dar in Romania… “stim noi mai bine ce ne trebuie”….
    Si totusi legea amintita si cercurile vicioase functioneaza din plin in scolile si universitatile noastre fara sa fie constientizate de cei care simuleaza de 17 ani la noi asigurarea calitatii educatiei, consumand degeaba importante resurse si dezvoltand o inutila dar monstruoasa birocratie in numele unei “calitati” definite din birourile ministeriale prin numeroase “standarde” (de fapt cerinte) de indeplinit (prin hartii care “suporta orice”) de catre scoli si universitati in scopul obtinerii finantarii bugetare.
    Datorita acestei legi a comoditatii maxime multi neofiti si-au dat seama in timpul pandemiei ca este mult mai comod sa lucrezi si comunici de acasa, in halat si papuci, prin desktop/ laptop/ tableta/ smartphone in loc sa te deplasezi zilnic la si de la locul de munca, sa ramai acolo timp de multe ore (indiferent ce faci, inclusiv sedinte si dispute), sa faci fata tuturor evenimentelor si eventualelor capcane/ obstacole posibile pe parcursul prezentei fizice (offline) alaturi de elevi/ studenti/ colegi, etc…
    Dl.ministru Cimpeanu – specialist in imbunatatiri funciare – a afirmat deja public ca invatamantul online ar fi fost pretutindeni in lume CATASTROFAL! Nu a fost contrazis (inca) de numerosii nostri experti in tehnologia informatiei si comunicatii electronice care cunosc numeroase cauze (obiective si subiective) ale multiplelor probleme aparute si (partial sau deloc) rezolvate la noi in anii de educatie online pe parcursul pandemiei… De exemplu, cauzele congestiei retelelor de comunicatii electronice (datorita carora apar – uneori frecvent – discontinuitati mai scurte sau mai lungi ale conectivitatii dispozitivelor din scoli) nu au fost identificate si solutionate de operatori si ANCOM care prefera sa abordeze doar acoperirea si vitezele de dowload/ upload…Un alt exemplu: invatamantul online permite si chiar faciliteaza fraudarea evaluarilor online de catre elevi/ studenti, daca nu se stabilesc anticipat si legal de catre evaluatori anumite masuri preventive adecvate (in conditiile in care la noi se vand liber diverse gadget-uri utilizabile in acest scop iar jammerele potential utile sunt interzise oficial de ANCOM, desi sunt oferite in comert)… Ar mai fi si alte obstacole redutabile ale invatamantului online ce nu au fost mentionate public, dar solutia avansata de dl. ministru privind stabilirea de catre ARACIS a altor noi cerinte/”standarde” specifice “invatamantului online” pentru ca universitatile sa intre in legalitate fata de cerintele stabilite de CCR, mi se pare la fel de ineficienta ca simularea asigurarii calitatii educatiei la noi timp de 17 ani !!!!

  3. Eu nu inteleg adica scolile sunt cu prezenta fizica pentru ca nu mai e pandemie, in schimb facultatile au ramas ancorate in pandemie si vor online, adica apa de ploaie, eficienta zero, pe ce isi justifica salariile alea mari profesorii aia din facultati.
    de asta pleaca toti tinerii peste hotare,

  4. Până acum ați avut convingerea că învățământul preuniversitar este de calitate,,,surpriza” vedeți nivelul de pregătire al forței de muncă cu studii superioare,doctoratele . Era praf ,acum o să fie pulbere.

  5. O idioțenie care nu se poate pune în practică. Știați ca majoritatea cursurilor sunt susținute de profesori universitari? Știți ca profesorii universitari sunt bătrâni și lacomi și nu vor sa predea online ca nu se descurca?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Liceele tehnologice în care elevii vor susține examenul de certificare sunt stabilite până pe 31 ianuarie / Elevii cu deficiențe pot beneficia de mărirea cu 15 minute a timpului destinat susținerii proiectului, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial

Unitățile de învățământ în care absolvenții învățământului liceal, filiera tehnologică, vor susține examenul de certificare a calificării, sunt stabilite până cel târziu la data de 31 ianuarie, potrivit unui ordin…
Vezi articolul

Universitatea din București cumpără cu aproape 6,5 milioane de euro clădirea istorică din centrul Capitalei unde se află Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, clădire ce fusese retrocedată

Universitatea din București a încheiat, săptămâna aceasta, un contract cu organizația Congregatio Jesu prin care a cumpărat, cu 6,45 milioane de euro, imobilul din centrul Capitalei unde se află Facultatea…
Vezi articolul