Ministerul Educației îl contrazice pe consilierul ministrului și susține că membrii grupurilor de lucru la noile programe nu ar fi fost împiedicați să se exprime, în baza unui „contract de confidențialitate”: Formularea „nu voi divulga sub nicio formă informații legate de activitatea specifică” se referă la materiale interne, nu restricționează exprimarea publică a opiniilor

Foto: INQUAM Photos / George Călin

Ministerul Educației îl contrazice pe consilierul ministrului și susține că membrii grupurilor de lucru la noile programe nu ar fi fost împiedicați să se exprime, în baza unui „contract de confidențialitate”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului transmis joi seara. Amintim, Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației și Cercetării, acuză public faptul că profesorii numiți de Daniel David în grupul de lucru pentru noua programă de Limba și literatura română ar fi fost forțați să tacă, prin semnarea unui act de non-disclosure.

„Ministerul Educației și Cercetării respinge afirmațiile conform cărora membrii grupurilor de lucru ar fi fost obligați să nu comunice în baza unui «contract de confidențialitate»”, menționează instituția.

Astfel, ministerul îl contrazice pe consilierul ministrului Radu Szakely și susține că membrii grupurilor de lucru la noile programe nu ar fi fost împiedicați să se exprime, în baza unui „contract de confidențialitate”.

Ministerul precizează că acordul este de fapt unul de prelucrare a datelor, folosit în toate grupurile de lucru. „Documentele transmise spre semnare de către membrii grupurilor de lucru nu sunt de tipul contract de confidențialitate, în sens juridic, ci reprezintă un acord de prelucrare a datelor cu caracter personal, respectiv declarație standard pe proprie răspundere, formulare utilizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) pentru toate grupurile de lucru tehnice ale ministerului, odată cu aplicarea prevederilor GDPR.”

„Formularea «nu voi divulga sub nicio formă informații legate de activitatea specifică»” se referă la materiale interne, drafturi tehnice, versiuni nefinalizate ale documentelor în lucru, clasificate temporar drept documente intermediare/secret de serviciu până la publicare”, mai menționează ministerului.

În plus, respectivul acord „nu restricționează exprimarea publică a opiniilor, libertatea de exprimare sau dreptul membrilor de a dialoga cu mass-media despre principii, viziuni curriculare sau nevoile elevilor”, mai precizează Ministerul Educației și Cercetării.

Redăm integral comunicatul de presă

Ministerul Educației și Cercetării respinge afirmațiile conform cărora membrii grupurilor de lucru ar fi fost obligați să nu comunice în baza unui „contract de confidențialitate”. Documentele transmise spre semnare de către membrii grupurilor de lucru nu sunt de tipul contract de confidențialitate, în sens juridic, ci reprezintă un acord de prelucrare a datelor cu caracter personal, respectiv declarație standard pe proprie răspundere, formulare utilizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) pentru toate grupurile de lucru tehnice ale ministerului, odată cu aplicarea prevederilor GDPR. Aceste formulare au fost semnate și anterior acestei sesiuni de lucru, de exemplu în anul 2022, cu ocazia elaborării unor programe pentru discipline obligatorii din învățământul liceal. Așadar, aceste formulare nu au fost introduse cu prilejul sesiunii curente de elaborare a programelor școlare pentru învățământul liceal.

Referitor la declarația pe proprie răspundere, precizăm că aceasta:

Așa cum am specificat mai sus, declarația vizează strict un angajament în raport cu documentele de lucru nepublicate. Formularea „nu voi divulga sub nicio formă informații legate de activitatea specifică” se referă la materiale interne, drafturi tehnice, versiuni nefinalizate ale documentelor în lucru, clasificate temporar drept documente intermediare/secret de serviciu până la publicare. Acest regim este standard în administrația publică și nu reprezintă o formulă de lucru cu caracter restrictiv.

Inițiativa aparține CNCE și corespunde obligațiilor privind protecția datelor și gestionarea documentelor tehnice. Astfel, nu există un „contract”, ci două documente obligatorii pentru orice colaborator al CNCE.

Mai menționăm în acest context faptul că ministerul analizează fiecare programă strict prin prisma:

Mai departe, procesul de avizare urmează pașii legali:

Informații de context

„O reformă reală nu se face «cu ușile închise», ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de «non-disclosure», să tacă”, a scris Radu Szekely, făcând trimitere la declarațiile Oanei Fotache Dubălaru, coordonatoarea grupului de lucru, care a afirmat că decizia de a organiza cronologic conținuturile din programă nu a fost luată împreună cu membrii grupului, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.

Aceeași acuzație a fost făcută și de profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al instituției de învățământ superior. Într-o analiză publicată pe Contributors, profesorul universitar a acuzat Ministerul de „o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru. De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecret și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii cetățenilor”.

Amintim că Monica Halaszi, membră a grupului de lucru pentru noua programă, a declarat public că proiectul pus în dezbatere nu reflectă opiniile sale despre modul în care ar trebui să fie predată această disciplină: „Am făcut parte din grupul de lucru, dar produsul care se află acum în transparență decizională nu reprezeintă neapărat munca mea sau viziunea mea despre studiul disciplinei limba și literatura română în liceu”. În plus, aceasta a subliniat că speră ca programa să fie modificată.

Profesoara s-a alăturat criticilor la adresa programei de Limba și literatura română și i-a răspuns președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care i-a numit pe cei care se opun proiectului „toboșari ai vremurilor noi”: „Mai bine toboșar, decât trompetist”.

Componența grupului de lucru pentru programa de Limba și literatura română:
Citește și:
Un consilier al ministrului Educației acuză că au fost forțați să tacă, prin semnarea unui act de non-disclosure, profesorii numiți de Daniel David în grupul de lucru pentru programa de Limba și literatura română. Szekely acuză presiuni asupra lui David să accepte programa „ruptă de nevoile reale ale elevului”
Monica Halaszi, profesoară de Limba și literatura română, despre programa propusă de minister: „sper să fie rescrisă” pentru că „taie cumva studiul disciplinei și nu face noduri”. „Înainte de rafinarea unei programe școlare ar fi binevenit un job shadowing într-un liceu tehnologic, în clasa cu cea mai mică medie de admitere”

Exit mobile version