Ministerul Educației nu face publică lista formatorilor și a experților implicați în elaborarea standardelor naționale de evaluare, deși proiectul este finanțat din fonduri europene și are o miză majoră pentru întreg sistemul de învățământ. Instituția susține, într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro, că numele formatorilor ar urma să fie comunicate abia după finalizarea proiectului, adică în iunie 2028.
În răspunsul transmis Edupedu.ro, Ministerul precizează că experții internaționali Eduardo Cascallar și Mark Reckase, invocați în comunicările oficiale privind proiectul RECRED, nu au redactat standardele, ci au avut un rol limitat la consultanță și formare. „Experții internaționali au avut un rol de consultare metodologică și formare a echipei de traineri”, arată Ministerul. Contribuția lor a vizat „transfer de expertiză științifică și consolidarea cadrului metodologic general”, inclusiv alinierea la evaluări internaționale precum PISA, TIMSS sau NAEP. Instituția subliniază explicit că „rolul experților internaționali n-a fost unul executiv în redactarea standardelor naționale de evaluare”.
Ministerul afirmă clar că cei doi experți nu au avut calitatea de autori sau coautori ai documentelor rezultate din proiect. „Experții internaționali nu au avut calitatea de autori sau coautori ai standardelor naționale de evaluare sau ai documentelor tehnice aferente acestora”, potrivit răspunsului oficial. Standardele propriu-zise – inclusiv descriptorii nivelurilor de performanță, structurile de test, specificațiile și itemii – sunt elaborate de experți naționali formați în cadrul proiectului.
Poziția de acum a MEC este în contrast cu modul în care Ministerul prezenta implicarea celor doi experți în aprilie 2025, când anunța că „realizarea standardelor naționale de evaluare va beneficia de implicarea directă” a lui Mark Reckase și Eduardo Cascallar, descriindu-i drept unele dintre cele mai importante nume la nivel mondial în domeniul testării educaționale.
În același comunicat de acum un an, Reckase era prezentat ca „unul dintre fondatorii testării adaptive computerizate”, iar Cascallar ca specialist implicat în dezvoltarea programelor naționale de evaluare în peste 20 de țări. În răspunsul actual, Ministerul arată clar că aceștia nu au fost autori ai standardelor și nu au avut de fapt un rol direct în redactarea documentelor.
Potrivit Ministerului, redactarea a fost realizată de „experții naționali și experții din grupurile de lucru, organizați pe discipline”, într-un proces care a inclus analiză curriculară, redactare și validare internă.
Datele oficiale arată că 190 de persoane au fost implicate în programele de formare din proiectul RECRED, conform răspunsului MEC la solicitarea Edupedu.ro. Este vorba despre 22 de experți naționali coordonatori, 135 de experți pentru dezvoltarea standardelor, 26 de experți pentru dezvoltarea testelor standardizate și 5 psihometricieni.
Aceștia au fost instruiți în cadrul unor programe care acoperă dezvoltarea standardelor, elaborarea itemilor, psihometria și stabilirea scorurilor-limită. Formarea a fost coordonată de compania BRIO Teste Educaționale SRL, în cadrul contractului atribuit în 2025 pentru implementarea componentelor tehnice ale proiectului, mai arată MEC în răspuns.
Contractul pentru dezvoltarea standardelor și a componentelor tehnice aferente are o valoare de aproximativ 4 milioane de lei și a fost atribuit consorțiului format din BRIO Teste Educaționale S.A. și Ascendia S.A., în cadrul proiectului RECRED. Procedura de achiziție a fost semnalată anterior de Edupedu.ro ca fiind controversată, în contextul unor suspiciuni privind modul de desfășurare a licitației, iar contractul a fost atribuit exact uneia dintre firmele vizate în acele semnalări. Compania Brio Teste Educaționale SRL, fondată și administrată de Dragoș Iliescu, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, a respins într-o replică suspiciunile invocate.
Deși Edupedu.ro a solicitat explicit lista formatorilor care au pregătit experții ce au elaborat standardele, Ministerul Educației nu a furnizat aceste informații. Răspunsul instituției este unul general: formatorii „fac parte din echipa științifică și din echipa de traineri prevăzută în oferta tehnică”, fără a indica nume sau responsabilități individuale. În ceea ce privește experții formați, Ministerul invocă faptul că proiectul este încă în desfășurare și că „lista nominală a angajaților în proiect va fi publică odată cu finalizarea activităților”.
Aceeași abordare este aplicată și metodologiei: „cadrul metodologic general este un document intern al proiectului”, potrivit MEC.
Standardele naționale de evaluare au o miză majoră, deoarece vor sta la baza modului în care sunt notați elevii și ar putea schimba fundamental sistemul actual. Ministerul Educației a anunțat recent că, din anul școlar 2026–2027, toți elevii din clasele primare, gimnaziale și cei de clasa a IX-a vor primi note „pe baza standardelor naționale de evaluare”.
În același timp, există poziții nuanțate chiar în interiorul sistemului. Șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, instituția care a contractat aceste standarde de la companiile private, a declarat că în opinia sa aceste standarde „ar trebui să devină obligatorii din 2030”, sugerând un calendar diferit față de cel oficial, legal, impus prin Legea 198/2023.
Mai mult, aceleași standarde ar putea avea un impact direct asupra admiterii la liceu. Potrivit lui Cristescu, Evaluarea Națională „ar putea să nu mai fie singurul criteriu de admitere”, dacă evaluarea realizată de profesori la clasă va deveni unitară și bazată pe aceste standarde.
Proiectul „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă” (RECRED) este unul dintre cele mai ample proiecte recente din educație, cu un buget total de peste 167 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene. Acesta vizează, printre altele, dezvoltarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, formarea a mii de profesori și revizuirea curriculumului național.
Transparența privind experții și formatorii implicați este foarte importantă, iar identitatea și expertiza celor care au construit și transmis metodologia acestor standarde sunt direct legate de credibilitatea întregului demers.
Formatorii au un rol cheie în proiect, deoarece ei sunt cei care au pregătit specialiștii care au elaborat standardele și, indirect, influențează modul în care acestea vor fi aplicate în școli. Capacitatea profesională și anvergura lor pot influența nivelul de încredere al profesorilor în aceste instrumente de evaluare.
Răspunsurile integrale ale Ministerului Educației și Cercetării la întrebările Edupedu.ro:
1. Care sunt/au fost atribuțiile exacte ale experților internaționali Eduardo Cascallar și Mark Reckase în cadrul proiectului RECRED?
„Experții internaționali au avut un rol de consultare metodologică și formare a echipei de traineri în cadrul Activității A2 – elaborarea, pilotarea și validarea standardelor naționale de evaluare. Contribuția lor a vizat consolidarea cadrului metodologic general, alinierea demersului la bune practici internaționale (PISA, TIMSS, NAEP), formarea formatorilor și formarea echipei care a coordonat ulterior dezvoltarea standardelor de învățare (content standards), a descriptorilor nivelurilor de performanță, precum și a componentelor tehnice asociate – structura testului , specificațiile testului, itemii și procedura de stabilire a scorurilor-limită. Unele dintre aceste componente sunt încă în lucru, deoarece proiectul este în derulare.
Rolul experților internaționali n-a fost unul executiv în redactarea standardelor naționale de evaluare, ci de transfer de expertiză științifică și de consolidare metodologică a procesului.
2.Au contribuit cei doi experți la elaborarea unor documente oficiale în cadrul proiectului (metodologii, standarde, descriptori de performanță, documente de analiză curriculară etc.)?
Experții internaționali nu au avut calitatea de autori sau coautori ai standardelor naționale de evaluare sau ai documentelor tehnice aferente acestora. Documentele metodologice și produsele rezultate – standarde, descriptori ai nivelurilor de performanță, structuri de test (blueprints), specificații, itemi ancoră și itemi pentru testele standardizate – au fost/sunt elaborate de experți naționali formați în cadrul proiectului.
Așa cum am specificat anterior, contribuția experților internaționali a fost de natură consultativă și de revizuire metodologică a cadrului general, fără a avea statut de autor sau coautor al standardelor. Intervențiile au vizat consolidarea rigorii științifice a metodologiei și asigurarea coerenței dintre etapele de dezvoltare a standardelor, arhitectura testelor și validarea psihometrică ulterioară. Experții internaționali au format echipa de traineri și coordonatori ai programelor de formare, conform structurii prevăzute în oferta tehnică. Această echipă a inclus experți în elaborarea standardelor curriculare și de evaluare, experți în testare standardizată (inclusiv digitală), experți în elaborarea de itemi și dezvoltarea de teste.
3. Cine sunt experții naționali formați direct de către cei doi experți internaționali? Vă rugăm să ne oferiți lista nominală a acestora și calitatea lor în proiect.
În momentul de față, proiectul se află într-o etapă intermediară, anterioară pilotării și validării finale a standardelor. Documentele elaborate sunt încă în proces de rafinare și supervizare tehnică. Lista nominală a angajaților în proiect, fiecare pentru domeniul de contribuție, va fi publică odată cu finalizarea activităților și documentelor de proiect. În momentul în care standardele, itemii și testele vor fi pilotate, validate și adoptate formal, acestea vor deveni documente finale publice, asumate instituțional și, acolo unde este cazul, asumate și individual de autori, conform procedurilor stabilite.
4. Cine sunt, nominal, formatorii care au instruit experții naționali implicați direct în elaborarea standardelor de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial?
Formatorii fac parte din echipa științifică și din echipa de traineri prevăzută în oferta tehnică și au livrat programele de formare pentru experții în standarde, experții în testare, scriitorii de itemi și experții în organizarea evaluării standardizate.
5. Care a fost rolul fiecărui formator (formare metodologică, formare în psihometrie, elaborare itemi, validare etc.)?
Formatorii au avut, au și vor avea au roluri distincte, în funcție de programul de formare: dezvoltarea standardelor, dezvoltarea descriptorilor nivelurilor de performanță, elaborarea structurilor de test și a descriptorilor MAC (Minimum Acceptable Competence), dezvoltarea specificațiilor testului, formare în elaborarea itemilor, formare în psihometrie, precum și formare privind procedura de stabilire a scorurilor-limită. Programele de formare au la bază metodologia de training descrisă în oferta tehnică.
6. În ce perioadă s-au desfășurat sesiunile de formare și câte persoane au fost instruite?
În cadrul proiectului au fost dezvoltate și derulate sau se află în derulare trei programe distincte de formare: pentru experții în elaborarea standardelor și itemilor, pentru experții în dezvoltarea testelor standardizate și pentru psihometricieni. Numărul total al participanților include: coordonatorul CNCE, coordonatorul experților naționali, 22 de experți naționali, 135 de experți dezvoltare standarde, 26 de experți dezvoltare teste standardizate și 5 experți psihometricieni, în total 190 de participanți la formare. Unele dintre aceste programe de formare sunt încă în derulare, conform metodologiei.
7. Care dintre persoanele formate au contribuit efectiv la redactarea standardelor și a descriptorilor de performanță?
Redactarea standardelor, inclusiv a descriptorilor nivelurilor de performanță, a fost realizată de experții naționali și experții din grupurile de lucru, organizați pe discipline, în cadrul etapelor metodologice dedicate dezvoltării standardelor. Procesul a inclus analiză și mapare curriculară, redactare standarde și descriptori pe niveluri de performanță, validare internă între echipe disciplinare și supervizare metodologică.
8. Care a fost metodologia de instruire utilizată și dacă aceasta este disponibilă ca document oficial al proiectului unde poate fi consultată?
Metodologia de instruire este descrisă în documentația proiectului și este fundamentată pe cadrul metodologic general de dezvoltare, pilotare și validare a standardelor. Cadrul metodologic general (roadmap-ul cu cele 12 etape de dezvoltare a standardelor) este un document intern al proiectului.”