Secretarul de stat Sorin Ion susține că o măsură inclusă în proiectul Legii învățământului preuniversitar se referă la meditațiile care ar urma să fie mutate la școală, după cum a declarat la Digi24. „Una din măsurile pe care le prevede proiectul legii învățământului preuniversitar este (…) că încercăm să mutăm această pregătire suplimentară sau meditații, cum ne place să le spunem, la școală”, a spus acesta. Astfel, ar urma să fie adăugate în norma didactică până la 4 ore pe săptămână, potrivit secretarului de stat. Cu toate acestea, legea actuală prevede ca pot fi adăugate în norma didactică 2-3 ore pentru pregătirea remedială sau pentru cea de performanță.
„Măsura este bine definită, pentru că norma profesorului, care actualmente este alcătuită doar din ore de predare-evaluare, poate fi compusă și din ore de pregătire suplimentară pentru elevi: fie pregătire remedială, fie pregătire de excelență. Și asta nu e deloc neglijabil, că vorbim până la aproape un sfert de normă. Vorbim de 4 ore pe săptămână din 18 (care – n. red.) pot constitui ore care actualmente la școală nu se plătesc”, a spus secretarul de stat.
În proiectul Deca apare că în norma didactică pot fi incluse „ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educației și ore de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și ore de învățare remedială, fără a depăși o jumătate de normă de predare-învățare-evaluare, cu menținerea drepturilor salariale.”
Art. 202 – „(6) Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenței didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.”
Pentru pregătirea remedială sau pentru pregătirea de performanță se pot aloca în normă 2-3 ore, prevede Legea Educației Naționale 1/2011, la art. 262 alin. (4^1).
Tot în actuala lege este menționat că orele de învățare remedială și cele de pregătire pentru evaluări nu pot depăși o jumătate de normă de predare-învățare-evaluare.
”Sorin Ion: Foarte multă lume a criticat admiterea computerizată, iar examene de admitere la liceu au fost cerute de societate, acea societate care acum se teme de ele. Scopul nostru principal este să oferim educație în școală, chiar și programele suplimentare pe care astăzi le denumim „meditații” să se desfășoare în școală. (…)
Moderator: Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, este alături de noi. Mulțumesc pentru asta! Vă rog tare mult, domnule secretar de stat, să ne lămuriți în privința acestei idei: admitere la liceu, două examene chiar la liceele la care este concurență. Cum se va face această repartizare a elevilor? Ce se va întâmpla cu elevii care au dat Evaluarea Națională, dar nu reușesc, de exemplu, la acest examen.
Sorin Ion: Am să vă răspund la întrebare, dar cred că e corect întâi să vedem puțin legea în ansamblul ei, pentru că foarte puțină lume citește tot textul de lege, e adevărat că este și foarte lung, dar una din măsurile pe care le prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar este – ceea ce spuneam și mai devreme în intervenția înregistrată – că încercăm să mutăm această pregătire suplimentară sau meditații, cum ne place să le spunem, la școală. Măsura este bine definită, pentru că norma profesorului, care actualmente este alcătuită doar din ore de predare-evaluare, poate fi compusă și din ore de pregătire suplimentară pentru elevi: fie pregătire remedială, fie pregătire de excelență. Și asta nu e deloc neglijabil, că vorbim până la aproape un sfert de normă. Vorbim de 4h pe săptămână din 18 (care – n. red.) pot constitui ore care actualmente la școală nu se plătesc.
Eu sunt profesor de matematică, am făcut pregătire cu elevii toată viața mea, fără a fi plătit suplimentar. Iată că legea îndreaptă cumva acest lucru și încearcă să mute meditațiile acestea la școală.
Moderator: Ce nu înțeleg atunci părinții, domnule secretar de stat? Dvs. spuneți că se rezolvă această problemă a meditațiilor, părinții văd exact invers lucrurile. Ei cred că, din contră, vor trebui să își pregătească copilul la mai multe materii.
Sorin Ion: Am să continui raționamentul. În al doilea rând, toată lumea spune că există în acest moment un fenomen al meditațiilor, dar, în aceeași măsură, vrem să păstrăm sistemul actual, ceea ce e cumva o contradicție, adică ceva merge, dar totuși nu merge. Nu există o coerență aici în logică. Introducerea examenelor de admitere aș putea spune că este un prim pas pentru a îndrepta trei lucruri, după părerea mea. Primul lucru este că la școală învățăm nu doar la două materii, așa cum, din păcate, se întâmplă în ultimii ani, când scopul principal al gimnaziului este să înveți la limba română și la matematică, pentru că știi că la sfârșitul celor patru ani vei susține un examen. Și cumva se denaturează esența învățământului de cultură generală. Un al doilea argument: este un prim pas către o mai bună orientare școlară a elevului și mă bucur că invitatul dvs. de mai devreme, Vlad, sper că am reținut bine, ne-a spus că în Marea Britanie se dau examene și la zeci de materii pentru a intra la liceu.
Moderator: Doar că nu sunt materii obligatorii, sunt materii pe care și le alege elevul, adică își alege cumva cariera încă din acest punct.
Sorin Ion: Asta va face și în accepțiunea proiectului de lege. Își va alege două din materiile la care vrea să susțină examen sau acea specializare la care se dă examen la materiile lui preferate și, în felul acesta, se obține o mai bună orientare școlară. Evident că nu rezolvă problema în totalitate. Suntem conștienți că fenomenul meditațiilor nu o să dispară peste noapte, dar iată sunt pași importanți.
Moderator: Interdicțiile pentru profesorii care meditează copiii de la clasă, elevii de la clasă. Țineți la ele, rămân în vigoare? Ele merg până la desfacerea contractului de muncă, am văzut.
Sorin Ion: Articolul care prevede interdicția meditației cu elevii de la clasă este în proiect, va rămâne în proiect, cu siguranță, ținem la el. V-aș mai da un argument pentru acest mod de a repartiza copiii la liceu. Nu spun de ceea ce am mai spus cu alte ocazii că a fost foarte multă vreme criticat sistemul computerizat, că vezi doamne, ne repartizează un calculator, dar gândiți-vă că elevul dă două examene care-i vor marca următorii patru ani din viață și poate toată viața și că, într-una din cele două zile de examen, are o zi proastă, ia o notă mai mică și în niciun caz nu-și mai atinge obiectivul. Am mai spus-o, o să repet: examenul de admitere poate constitui o a doua șansă pentru un elev care are anumite aspirații de a și le împlini. Deci, iată sunt argumente care, în viziunea Ministerului Educației, susțin modul de admitere.
Moderator: Procentul de 60% în funcție de ce a fost ales, care a fost criteriul? De ce 60% și nu 80%, 100%, 20%?
Sorin Ion: Aici este discutabil. În primul rând, procentul inițial, în prima variantă a legii, era de 90%. E adevărat că au existat mai mari critici decât acum, pe 90%. Undeva trebuia să existe o limită și este limită maximă. Dacă liceu decide să scoată la concurs 25% dintre locuri, este liber să o facă. Ultimul argument pe care îl susțin aici este o mai mare autonomie a școlilor, lucru care iarăși este cerut de cel puțin 30 de ani sau mai bine de 30 de ani de când eu lucrez în sistemul de învățământ”.
Foto: © Goodluz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.