Ministrul Educației, Daniel David, a spus că „în 10 ani țara va arăta mult mai rău decât arată acum, sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi, dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în educație”. Invitat la podcastul Lecția de azi, ministrul Daniel David a vorbit din nou despre schimbarea paradigmei și rolul profesorului: „odată cu această schimbare de paradigmă să ne restartăm inclusiv aceste roluri și această imagine socială pe care dorim să dăm educație”.
Ministrul Educației, Daniel David, a spus că „dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în Educație, în 10 ani țara va arăta mult mai rău sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi”. Ministrul nu a dat și exemple concrete cum ar trebui să arate aceste schimbări, ci doar a menționat pe cine ar viza.
„Trebuie să restartăm toate lucrurile. Sistemul nostru educațional s-a dezvoltat până în acest moment în paradigme vechi, paradigme pe care le-am avut din anii 90, cu rădăcini în perioada comunistă. Eu când spun paradigmă mă refer la aspecte esențiale, adică cum îți vezi timpul de lucru, cum îți vezi rolul de profesor, cum te proiectezi ca statut la nivel social, cum vedem, nu știu, titularizarea în domeniu. (…)Trebuie să schimbăm paradigmele și odată cu această schimbare de paradigmă să ne restartăm inclusiv aceste roluri și această imagine socială pe care dorim să dăm educației. Noi totdeauna spunem că o țară fără educație n-are viitor. Da, dar educația trebuie să se ridice la un anumit nivel ca să poată oferi un viitor țării”, a spus David.
Daniel David a vorbit și despre „un restart” al rolului sindicatelor:
„Cred că în timp sau mi-ar plăcea asta, nu pot să spun că se va întâmpla, și sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl aveau acum. Ei pot să aibă și ei un nou restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate. Altfel, repet, stăm în niște niște paradigme prăfuite, nu ne mai putem dezvolta în ele”, a mai spus David.
Redăm declarația ministrului Educației
Daniel David, ministrul Educației: După ce am discutat cu mulți oameni în societate și din afara școlii și, culmea, am vorbit cu oameni din școală, adică profesori și elevi și părinți. Eu am spus că orice om care are o atitudine deschisă spre democrație înțelege că nemulțumirile, mai ales în zona sindicatelor, trebuie să se exprime prin… cum au spus ei boicot, proteste și așa mai departe. Nimeni nu contestă acest lucru, însă te aștepți ca fiecare grup profesional să-și pună oarecum accentul pe modul în care protestează. N-am o problemă că se iese în stradă, n-am o problemă că în toată luna august au fost în fața ministerului cu proteste și așa mai departe. Unele conținuturi nu sunt conținuturi în regulă, fiindcă sunt conținuturi care nu sunt pentru un limbaj acceptabil la nivel social.
Oana Dimofte, Educație Privată: Adică înjură?
Daniel David, ministrul Educației: Da, uneori tonul, într-adevăr care nu arată o critică oferită într-o manieră acceptabilă social. Și te gândești, se uită copiii, se uită cei care nu fac parte din sistemul nostru de educație și nu cred că ajută pe nimeni să promovăm public o astfel de imagine. Asta nu înseamnă, repet, că nu pot fi critici, nu pot fi proteste, nu poate să existe boicot. Este dreptul sindicatul lui și nu numai al sindicatului, al oamenilor care, în general sunt nemulțumiți de diverse decizii pe care un guvern trebuie să le ia la un moment dat.
Oana Dimofte: Dacă îmi dați voie, o să vă spun ce mi se pare cel mai deranjant în ceea ce văd pe internet din partea unor profesori, faptul că înjură incorect gramatical. Când vezi cadre didactice pe internet că nu știu unde să pună cratima, că nu știu când este un cuvânt compus sau nu, te gândești ce se întâmplă cu acești profesori atunci când ajung în clasă. Ce facem cu asta?
Daniel David, ministrul Educației: Așa cum am spus, trebuie să restartăm toate lucrurile. Sistemul nostru educațional s-a dezvoltat până în acest moment în paradigme vechi, paradigme pe care le-am avut din anii 90, cu rădăcini în perioada comunistă. Eu când spun paradigmă mă refer la aspecte esențiale, adică cum îți vezi timpul de lucru, cum îți vezi rolul de profesor, cum te proiectezi ca statut la nivel social, cum vedem, nu știu, titularizarea în domeniu. Sunt foarte multe lucruri esențiale pe care noi trebuie să le dezvoltăm și în paradigmele pe care le avem. Nu cred că mai putem continua. Așa e. Trebuie să schimbăm paradigmele și odată cu această schimbare de paradigmă să ne restartăm inclusiv aceste roluri și această imagine socială pe care dorim să dăm educației. Noi totdeauna spunem că o țară fără educație n-are viitor. Da, dar educația trebuie să se ridice la un anumit nivel ca să poată oferi un viitor țării.
(…)
Repet, dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în educație, în 10 ani țara va arăta mult mai rău decât arată acum sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi și așa mai departe. Și sunt oameni care înțeleg acest lucru și sunt dispuși să-și folosească starea de nemulțumire, ca să spun așa, de frustrare pentru a construi pe nemulțumire.
(…) Și cred că în timp sau mi-ar plăcea asta, nu pot să spun că se va întâmpla, și sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl aveam acum. Ei pot să aibă și ei un nou restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate. Altfel, repet, stăm în niște niște paradigme prăfuite, nu ne mai putem dezvolta în ele.
Țara va suferi mult și până la urmă, să știți că tot împotriva educației se întoarce și analfabetismul funcțional, că ăsta este foarte ciudat. Noi îl generăm, iar analfabetismul funcțional se întoarce împotriva cui? Împotriva educației.
(…) Repet, nu vreau să fie cuvinte dure. Dar dacă educația nu se schimbă și nu se schimbă fundamental paradigmatic, până la urmă, noi, așa cum toată lumea spune, și caută salvarea în educație, dacă cauți salvarea în educație, înseamnă că tot educația poate să strice țara. De aceea, analfabetismul funcțional ar trebui să fie tema numărul unu nu doar pentru ministrul Educației și Cercetării, pentru guvern, pentru cei care se ocupă de securitatea țării”.
Context: Daniel David a vorbit despre „schimbarea paradigmelor vechi din Educație” în aproape toate interviurile și discursurile publice din ultimele 5 luni, fără să menționeze vreodată concret la ce anume se referă: ce să fie schimbat și mai ales cum, în ce condiții.
Cele mai multe referințe privind schimbarea de paradigmă apar în raportul de diagnoză QX al ministrului David privind sistemul de educație.
„Problemele teoretice sau practice pot fi deja definite/existente sau descoperite/inventate; descoperirea și punerea de noi probleme relevante sunt demersuri științifice creative, care favorizează nu doar dezvoltări incrementale în cadrul unei paradigme, dar și schimbări paradigmatice/disruptive ale cunoașterii”, scria în raport.