Ministrul Educației, Daniel David, a spus despre protestele profesorilor că „paradoxal, m-au ajutat când am implementat măsurile care țin de Minister”. Într-un interviu la Antena 3, Daniel David a precizat că nu știe în ce măsură va fi boicotat începutul de an școlar. Amintim, sindicatele din Educație protestează de 19 de zile consecutiv, în fața ministerului Educației și pe 8 septembrie, în prima zi de școală au anunțat un protest amplu cu 30 de mii de profesori în fața Guvernului și apoi în marș spre Cotroceni.
- Preşedintele Sindicatului „Şcoala Prahovei”, Ionuţ Duţă, a declarat, miercuri, referindu-se la boicotarea începerii anului şcolar, că profesorii, învăţătorii, educatoarele nu vor asista la festivităţile de deschidere a noului an, ci vor merge în clasă cu elevii, transmite Agerpres.
- Amintim, legea 141/2025 care a intrat în vigoare prevede comasările școlilor sub 500 de elevi, creșterea normei didactice cu 2 ore pentru profesorii din preuniversitar, permite depășirea numărului de elevi dintr-o clasă cu peste 2 până la 4 elevi.
Ministrul Educației, Daniel David, spune că în mod „paradoxal, protestele profesorilor l-au ajutat să implementeze măsurile din Educație”.
Daniel David a explicat din nou că nu erau suficienți bani în buget pe acest an ca să poată plăti salariile profesorilor și bursele elevilor pe ultimele luni din 2025.
El a vorbit despre importanța noului buget pentru 2026, dar nu a precizat dacă va fi la fel ca cel din acest an sau majorat. A lăsat însă să se înțeleagă că ar putea rămâne neschimbat, asta în condițiile în care ministrul a spus în spațiul public că măsurile sunt de criză și unele sunt temporare.
„Ne putem focaliza să vedem cum construim un buget mai bun pe 2026, ce măsuri din cele prinse în situația asta de criză sunt temporare și le putem flexibiliza pe parcurs.(…)
În septembrie noi începem activitatea și îmi trebuiau cele 2 miliarde ca să închei anul acesta. cu salarii și burse și era foarte important să am bugetul plus cele 2 miliarde și anul viitor și peste 2 ani și peste 3 ani. Ori pentru asta a fost nevoie să luăm întâi aceste măsuri”, a explicat David.
Ministrul Educației a mai precizat despre protestele profesorilor că încă nu știe dacă începerea anului școlar va fi boicotată.
„Ce se va întâmpla? Adevărul este că, mi-e foarte greu să fac predicții, probabil că va fi un boicot, nu știu de ce anvergură, probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite în prima zi de școală”, a spus ministrul.
- Recent, ministrul Daniel David a spus despre tăierile din Educație că impactul real este că nu mai avem nevoie de cele 2 miliarde de lei și putem încheia anul 2025
Redăm răspunsul integral pe acest subiect
Daniel David, ministrul Educației: Mesajul meu a fost: Hai să începem anul școlar. Începem pe acest fond de nemulțumire pe care îl înțelegem cu toții, dar pe acest fond de nemulțumire ne putem focaliza să construim pe termen mediu și lung. Ne putem focaliza să vedem cum construim un buget mai bun pe 2026, ce măsuri din cele prinse în situația asta de criză sunt temporare și le putem flexibiliza pe parcurs. Deci ce lucruri pot fi optimizate. Pe termen mediu, trebuie să fim siguri că legea salarizării unitare, politicul își onorează promisiunea pentru educație, pentru punctul de start în cazul salariului pentru profesorul debutant și asistentul universitar și pe termen mediu și lung, eu știu și toți știm, că educația are nevoie de bani.
Noi trebuie să țintim acel 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. Dar banii respectivi trebuie, după mine, folosiți un pic mai eficient: duși în zona asta de salarii, duși în angajat personal de specialitate, mai ales profesor de sprijin, informaticieni, c-am digitalizat școlile, dar nu aveam avem oameni care să-i ajute pe profesor să folosească infrastructura pe care o au în acest moment și, foarte important, poate un program național pentru dezvoltarea infrastructurii școlare, mai ales în zona grădinițelor, unde gradul de acoperire este foarte mic.
Acestea ar fi lucrurile pe care cred că rațional putem să le cerem, să le construim pe acest fond de nemulțumire, repet, pe care eu, ca psiholog, n-am cum să n-o înțeleg, n-am cum să n-o văd. Mă uit la colegii profesori care protestează de atâtea zile. Să știți că, paradoxal, aceste proteste m-au ajutat când am implementat măsurile care țin de Minister.
Am căutat mereu să flexibilizez lucrurile, să văd cum pot să-i ajut, fără să mai modificăm pachetul de guvernare sau legea fiscal-bugetară, că acele lucruri nu țin de mine, așa că aceasta este invitația pe care o fac: Ce se va întâmpla? Adevărul este că, mi-e foarte greu să fac predicții, probabil că va fi un boicot, nu știu de ce anvergură, probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite în prima zi de școală.
Antena 3: Sindicaliștii spun că la ceremoniile de la debutul anului școlar, pe 8 septembrie, ei nu vor participa și vor fi în Piața Victoriei să protesteze.
Daniel David, ministrul Educației: Da, probabil. Și repet, nu știu care este magnitudinea acestui proces, nu știu dacă nu vor fi în alte zone, școli care o să își desfășoare activitatea în mod obișnuit. Dar, indiferent că va fi această imagine hibridă, din protestul lor, un protest important, trebuie înțeles că Educația, după ce trece de această perioadă de criză fiscal-bugetară, iar educația repet, a intrat în primul pachet, nu că cineva și-a dorit, ci pentru că noi începem în septembrie și atunci trebuiau luate aceste măsuri, Educația va avea nevoie de suport și de dezvoltare, iar ăsta ar trebui să fie mesajul acestor stări de nemulțumire.
(…)
Moderator: De fiecare dată când începe anul școlar ne aducem aminte de acest deziderat al oricărei democrații puternice și funcționale, un deziderat pe care și noi, românii, l-am adoptat cu entuziasm. Educația și sănătatea au nevoie de sprijin financiar major. De acolo nu putem să tăiem bani, acolo trebuie să ducem mai mulți bani și, din păcate, sunteți în postura de a le transmite celor din sistemul de educație pe care îi conduceți ca ministru. Nu vor veni mai mulți bani, ci dimpotrivă, vor fi mai puțini bani pe termen scurt.
Daniel David: Pe termen mediu și lung trebuie să vină bani în sistem. Noi în acest moment luăm aceste măsuri de criză, reorganizăm mecanisme în sistem, unele care sunt în zona unor anomalii. Pot să vă dau câteva exemple. Noi avem în acest moment, de exemplu, sute de clase la nivel național, peste 400 cu copii în clasa a VIII-a în care ai clase cu un copil, cu doi copii, cu trei copii, cu patru copii, până la șapte copii. Chiar nu-i normal să ai clase a VIII-a cu doi copii sau cu un copil sau dar în cadrul general asta contează chiar așa de mult.
Moderator: E un efort așa mare?
Daniel David: Știți cum este, se adună: ai varianta asta, după aceea ai plata cu ora, 30.000 de norme în care iarăși plata cu ora contribuie și aduce la zona asta de cheltuieli. Deci ce trebuie să facem după ce trecem de aceste măsuri de criză, să ne mai organizăm sistemul așa cum ni-l dorim, iar după aceea să cerem banii și este important să facem acest lucru. Dar v-am spus, banii trebuie să vină pentru acele lucruri pe care l-am menționat înainte. Asta a fost și atitudinea mea și când nu eram ministru, dar și ca ministru: Prima mea atitudine a fost la rectificare. Am nevoie de 2 miliarde pentru a încheia anul cu salarii și burse. Discuția a fost, de fapt, de la începutul anului știam că vom face rectificare și că vom primi acești bani.
Doar că, uite, în mijlocul anului ne-am trezit cu deficitul care de la 30 de miliarde a început să crească și efectiv în acest moment nu sunt acești bani, nu doar pentru educație, pentru niciun domeniu.
Moderator: Bun. Dar întrebarea este de ce din cele 20 de domenii pe care le știm cu toții, ale României, de ce educația să taie 2 miliarde, de ce nu economia? De ce nu administrația?
Daniel David: Nu știu alte domenii, consilii de administrație vor trebui să fie regândite. Sunt regândite în pachetul doi, sănătatea și finanțarea în zona sănătății este sunt regândit în pachetul doi. V-am spus, noi am intrat în pachetul I pentru că, dacă întrebarea este de ce educația prima sa, dacă nu intrăm în pachetul unu, noi nu mai puteam face reforma care să se aplice. De fapt, nu putem lua măsurile, că vreau să evit cuvântul reformă, chiar dacă i se spune pachetul nu de reforme, după mine este pachetul unu de măsuri de criză, pentru că noi începem una. Dumneavoastră ați fost ales ca ministrul tocmai pentru a face reforme..
Daniel David: Corect. Numai că în septembrie noi începem activitatea și îmi trebuiau cele 2 miliarde ca să închei acesta.
Moderator: Deci vă lipseau 2 miliarde de lei ca să puteți închide financiar acest an.
Daniel David: Corect, cu salarii și burse și era foarte important să am bugetul plus cele 2 miliarde și anul viitor și peste 2 ani și peste 3 ani. Ori pentru asta a fost nevoie să luăm întâi aceste măsuri”.
Informații de context
„Impactul real pe acest an este că nu mai avem nevoie de cele 2 miliarde și putem încheia anul”, a spus ministrul Educației recent, întrebat dacă s-au făcut calcule și dacă ministerul știe care este impactul măsurilor luate în Educație, care au bulversat sistemul cu mai puțin de o lună înainte de începerea anului școlar 2025.
Ministrul a mai precizat că unele măsuri sunt temporare, altele nu, dar nu a precizat care sunt cele permanente.
Sindicatele din Învățământ critică dur măsurile luate prin legea nr. 141/2025, în special creșterea normei didactice, reducerea tarifului la jumătate pentru plata cu ora, comasarea școlilor și majorarea numărului de elevi într-o clasă și pe 8 septembrie anunță un amplu protest cu 30 de mii de profesori în stradă în București.
Recent, pe 8 august ministrul Daniel David a recunoscut că bugetul pe 2025 a fost insuficient încă de la începutul anului: „Noi am solicitat bani pentru tot anul, am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an„.
Reamintim că în februarie 2025, după adoptarea bugetului pe anul 2025 ministrul Daniel David dădea asigurări într-un comunicat de presă pentru faptul că aceste „Creșteri bugetare în educație vizează atât investițiile (preponderent prin PNRR cu obiective precum prevenirea abandonului școlar, dotarea școlilor, construcția de campusuri pentru învățământul dual etc.), cât și asigurarea salariilor și a burselor”. Spunea atunci Daniel David: „Mă bucur că educația este considerată prioritate națională în coaliție, așa cum s-a promis la începutul mandatului, și că s-a ținut cont de acest lucru în propunerea Guvernului și în decizia luată în Parlament, evident cu limitele și constrângerile generate de situația economico-financiară prin care trecem.”
Diferența dintre mesajul optimist din februarie și recunoașterea din august a unui buget insuficient subliniază un dublu discurs al ministrului: public, în prima jumătate a anului, asigurări că banii ajung, iar în spatele ușilor închise, acceptarea unei finanțări incomplete, mizând pe o rectificare bugetară incertă.
Dublu discurs a avut ministrul David și în privința susținerii măsurilor care acum dau peste cap Educația. În urmă cu 2 luni spunea ca „liniile mele roșii sunt două – nu sunt dați oameni afară din educație, banii salvați prin acele reorganizări trebuie să se întoarcă în sistem, nu voi fi ministrul unui minister auster, care nu se dezvoltă” și că „dacă suntem la nivelul mediei sau chiar peste medie, eu nu voi susține o mărire de normă didactică”. Citiți aici cronologia unui recul politic.
Între timp, pachetul fiscal-bugetar adoptat de Guvern și Parlament, cunoscut drept „Legea Bolojan” (Legea 141/2025), a introdus măsuri drastice în educație: creșterea numărului de elevi pe clasă, majorarea normei didactice și reorganizarea școlilor.
Aceste măsuri au fost justificate de Daniel David inclusiv prin „necesitatea reducerii deficitului”, spunând chiar că „Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”, fără a menționa că deficitul pe educație fusese în realitate creat prin subfinanțarea deliberată de la începutul anului.
Așa cum Edupedu.ro a semnalat public încă de la primele discuții legate de aceste măsuri,
Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 prevede, la art. 6 alin. (1), că „planificarea bugetară are la bază principiul anualității, asigurându-se resursele necesare finanțării cheltuielilor aprobate”. Practic, asumarea deliberată a unui buget insuficient pentru plata integrală a salariilor și burselor contravine acestui principiu.
Pe 8 septembrie ar trebui să înceapă cursurile din noul an școlar, însă federațiile sindicale amenință cu grevă generală dacă Guvernul nu renunță la aceste măsuri.