În încercarea de a combate prejudecățile elevilor și părinților despre învățământul profesional și tehnic, ministrul Daniel David leagă această ramură de analfabetismul funcțional. Într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Educației, ministrul Daniel David remarcă într-o declarație următoarele: „Sper ca elevii să caute cu încredere această modalitate educațională, nu să o vadă, cum se mai întâmplă uneori acum, ca pe o variantă reziduală/periferică a filierelor teoretice sau vocaționale, generând în unele zone și cote crescute de analfabetism funcțional.”
Oficialul, cercetător, om de știință, fost rector și profesor universitar, a făcut afirmația fără să prezinte date despre analfabetismul funcțional din zona învățământului profesional.
Reamintim, singurul studiu riguros și cu valoare științifică recunoscută la nivel internațional, care măsoară nivelul de alfabetizare funcțională este PISA, care se aplică pe elevii alfați în sistemul școlar la vârsta de 15 ani, o dată la 3 ani. Ministerul Educației și Cercetării nu a realizat niciodată o altă cercetare care să arate nivelul de alfabetizare din sistemul de învățământ, cu atât mai puțin din învățământul secundar superior (adică licele teoretice, vocaționale și profesionale/tehnologice).
Declarația ministrului ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este înțeles acest segment al sistemului de educație și la riscurile stigmatizării lui chiar în momentul în care se încearcă revalorizarea sa.
Ministerul Daniel David prezenta, în declarația sa, reorganizarea învățământului profesional și tehnologic, prevăzută în Legile 198 și 199/2023. Prin două ordine de ministru semnate de Daniel David, începând cu anul școlar 2026–2027, vechiul model al „școlilor profesionale” va fi înlocuit cu liceele de 3 ani. Adică elevii fac școala profesională la liceu, pot ieși în piața muncii după 3 ani de studiu, dacă vor calificare de nivel 3, sau pot continu cu clasa a XII-a, dacă vor să termine liceul (calificare nivel 4 cu sau fără diplomă de Bac).
Potrivit declarației oficiale, noul model va permite elevilor să obțină calificări profesionale în mai multe etape și să aibă acces, ulterior, inclusiv la învățământul universitar. În paralel, Ministerul promite introducerea unui nou curriculum pentru filiera tehnologică, menit să o facă „atractivă” și să rupă percepția că ar fi o variantă de rezervă față de liceele teoretice sau vocaționale.
Analfabetism funcțional înseamnă incapacitatea de a folosi în viața reală cunoștințele teoretice dobândite la școală. Este vorba despre „elevi care știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc, nu pot extrage informații, nu pot face inferențe sau să analizeze un text”.
Redăm comunicatul Ministerului Educației:
„Învățământul profesional/tehnologic se reorganizează în România
Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a aprobat recent ordinele prin care învățământul profesional/tehnologic se reorganizează în țară, începând din anul școlar 2026 – 2027.
În acest context, ministrul a declarat:
„Legea 198/2023 impunea anumite constrângeri, lăsând însă și libertăți importante, gândite cu scopul de a fi folosite diferit de actori diferiți (ex.: școli profesionale, licee tehnologice, operatori economici etc.). Am analizat atent situația din țară și modele internaționale – chiar în acest moment mă aflu într-o vizită în Elveția, pentru a mă reasigura că facem bine ce facem -, iar în final am venit cu varianta în care am încredere că va transforma învățământul profesional/tehnologic din țară. Astfel, mă aștept ca pe filiera tehnologică să avem programe atractive în relație strânsă cu mediul socioeconomic, până la varianta duală, vechiul model al «școlilor profesionale» fiind astfel înlocuit cu acest nou model, care are toate avantajele celui vechi, dar aduce opțiuni în plus pentru elevi. Prin intermediul acestuia elevii vor putea obține calificarea de nivel 3 numai pe filiera tehnologică, după clasa a XI-a, cu sau fără cadrul dual. Unii dintre aceștia vor intra rapid pe piața muncii, considerându-li-se învățământul obligatoriu parcurs. Alții, în paralel sau fără a intra încă pe piața muncii, își vor continua studiile liceale, obținând nivelul de calificare 4 sau 5 (în studii postliceale sau terțiare non-universitare), după bacalaureat fiind eligibili și pentru studii universitare. Pentru un demers logic și articulat, încurajăm și susținem și învățământul dual la nivel universitar.
Prin acest demers – dublat de introducerea noului curriculum, care va fi disponibil în curând, inclusiv pentru filiera tehnologică – sper ca elevii să caute cu încredere această modalitate educațională, nu să o vadă, cum se mai întâmplă uneori acum, ca pe o variantă reziduală/periferică a filierelor teoretice sau vocaționale, generând în unele zone și cote crescute de analfabetism funcțional.”
Ordinele în varianta finală, după discuțiile din etapa de transparență, au fost trimise pentru publicare în Monitorul Oficial”.