Revizuirea radicală a curriculumului este una dintre concluziile declarate de Ministerul Educației, Sorin Cîmpeanu, după publicarea rezultatelor la Bacalaureat 2022. Acesta a anunțat la TVR Info că a descoperit în urma evaluării lucrărilor scanate și urcate într-o platformă electronică, faptul că „nivelul de abstractizare al unor discipline și gradul de încărcare al acestora nu este în favoarea dobândirii acelor competențe de interes pentru elevi”.
Ministrul a mai spus că este greu de înțeles cum un profesor care vede că un copil nu are noțiuni de bază la o disciplină, nu intervine pentru a corecta. Cîmpeanu a mai vorbit despre reforma și despre faptul că „unii, din confort” nu își doresc să se schimbe nimic.
Reamintim că după rezultatele de la Bacalaureat, dinainte de contestații, au fost 42 de licee în care niciun elev nu a promovat examenul.
Declarațiile pe acest subiect:
Sorin Cîmpeanu: „O altă concluzie pe care am reușit să o desprindem în urma administrării digitale a fost aceea că nivelul de abstractizare al unor discipline și gradul de încărcare al acestor discipline nu este în favoarea dobândirii acelor competențe care sunt în ultima instanță de interes pentru elevi, drept urmare curriculumul va trebui radical revizuit, iar planurile cadru de asemenea. Acest lucru se va întâmpla începând cu septembrie 2023. Până atunci vom avea intrarea în vigoare, adoptarea, sunt convins, îmi exprim convingerea, a legii învățământului preuniversitar, respectiv legii învățământului superior – pachetul legislativ de bază care transpune în România educată.
Moderator: Apropo, pentru că vroiam să vă întreb ce se mai întâmplă cu Legea Educației, toată lumea o așteaptă, e un subiect foarte important?
Sorin Cîmpeanu: Da, avem concluziile proiectului România Educată, sarcina Ministerul Educației este să transpună aceste concluzii în text legislativ. Suntem în curs de finalizare a acestui proces, iar cele două proiecte de lege vor fi lansate în consultare publică cât se poate de curând.
Moderator: Cât de curând?
Sorin Cîmpeanu: Cât de curând.
Moderator: Până în toamnă?
Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță da.
Moderator: (…) E mult așteptată această reformă în învățământ, revin la întrebare…
Sorin Cîmpeanu: Da, e mai puțin așteptate. Să știți că sunt nu sunt puține aceea care clamează nevoia de reformă, dar de fapt doresc să nu se schimbe nimic .
Moderator: De ce și-ar dori asta, pentru că simțim cu toții că trebuie să ne punem în pas cu timpurile?
Sorin Cîmpeanu: Unii pentru confort, dar nu am de gând să dau curs acestor dorințe de neschimbare. Pentru că mă uitam astăzi, în pofida faptului că sunt cele mai bune rezultate la examenul de bacalaureat și am spus de ce, pentru că au fost subiecte corect calibrate, pentru că s-a redus tematica de examen și pentru că a fost o organizare mai bună, dar nu poți să rezolvi totul printr-un examen de evaluare performant organizat. Deci problemele vin din spate, din anii de liceu, din anii de gimnaziu, din anii de învățământ primar. Avem la corectarea digitală a datelor vești foarte triste. (…) Avem și la Bacalaureat elevi care nu știu să recunoască verbele. Acestea sunt pierderi dobândite pe urmă cu 7-8 ani, care nu au reușit să fie recuperate pe parcursul anilor de școală. Este greu de înțeles cum un profesor care observă la clasă ani de-a rândul că un elev nu e capabil să facă operații dintre cele mai simple nu a reușit să intervină pentru a corecta. Bun, și atunci toate aceste probleme care vin mult din spate sunt foarte vizibile, sunt foarte cu atât mai vizibile atunci când avem această evaluare digitală care ne permite să avem rezultatele la nivel de idee.
Moderator: Cum aveți de gând să le rezolvați aceste probleme practic, veți evalua și profesorii?
Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță, dacă v-ați uitat, România educată are concluzii pentru cariera didactică, carieră didactică care să fie susținută de stat. Intrarea în profesia de cadru didactic să se facă după un an de stagiatură în care cazul didactic tânăr sa beneficieze de suportul unui cadru didactic cu experiență care la rândul lui să aibă norma mult redusă pentru a avea timp de aceste activități de mentorat, de îndrumarea acestor cadre didactice tinere, cadre didactice care să fie suficient de motivate printr-un salariu al profesorului debutant care să fie la media salariului pe economie în anul încheiat, iar la finalul acestui an de stagiatură să se susțină un examen de licențiere pentru acces în cariera didactică.
(…) Este nevoie, de asemenea, de infrastructură. Avem smartLab-uri, avem ceea ce țin eu foarte mult, o tablă interactivă în fiecare sală de clasă din cele peste 80.000 de săli de clasă din România. Atunci când profesorul va avea acest smartboard (n.red. tablă inteligentă) în fiecare sală de clasă și va ști că printr-un simplu click se va transfera în laptop, tabletă, telefon, ce are elevul, va preda mult mai îngrijit. Acum scrie cu creta, se șterge, dispare totul. Sunt foarte multe lucruri, dar țin foarte mult la partea de formare a cadrelor didactice, de a face școala mai prietenoasă și mai atractivă pentru copii, la a diminua gradul de abstractizare și încărcarea cu lucruri care, atunci când evaluam doar conținuturile, cunoștințele, erau utile, când am făcut eu școala, acum însă competențele înseamnă deopotrivă cunoștințe, dar înseamnă și aptitudini, înseamnă și atitudini”.
Curriculum, în sens larg, reprezintă ansamblul structurat al proceselor şi al experienţelor de
învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar. Simplu spus, acesta cuprinde
documentele care descriu un parcurs de învăţare pe care şcoala îl oferă elevului.
Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al
programelor şcolare din învăţământul preuniversitar; acesta cuprinde un set de documente
care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea finalităţilor
educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală şi
profesională, pentru inserţia socială;