Ministrul Educației, Daniel David, spune că motivul pentru care avem mai puține ore într-un an școlar față de media OECD dar în același timp avem multe ore într-o zi, este pentru că „noi am ales” să avem mai multe săptămâni de vacanță. „Eu pot să fiu de acord să reducem numărul de ore pe parcursul săptămânii dar atunci va trebui să reducem și numărul săptămânilor de vacanță. Nu poți să ai și una și alta”, spune David invitat la podcastul „În banca din spate” al elevilor de la Centrul de Jurnalism al Liceului „Danubius”.
- Amintim, ministrul Educației, Daniel David, spunea în iunie 2025 că nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem la semestre.
Ministrul Educației Daniel David a spus că la clasele primare și gimnaziu avem foarte puține ore prin raportare la normele OCDE, însă în același timp „când te uiți câte ore stă un copil la școală, poți să spui ok, stă foarte multe ore”. Motivul, spune ministrul, este faptul că „noi” am ales să avem mai multe săptămâni de vacanță raportat la alte state.
- Amintim că anul școlar a fost organizat pe 5 module și 5 vacanțe începând cu anul școlar 2022-2023 prin decizia ministrului de atunci, Sorin Cîmpeanu, fără să existe vreo analiză a Ministerului privind schimbarea de la semestre. O analiză în acest sens a fost publicată abia în decembrie 2024, realizată de experți ai Institutului de Științe ale Educației. Vezi mai jos concluziile
„Eu pot să fiu de acord să reducem numărul de ore pe parcursul săptămânii dar atunci va trebui să reducem și numărul săptămânilor de vacanță. Nu poți să ai și una și alta„, a mai spus Daniel David.
Redăm răspunsul integral al ministrului Daniel David
Fabian Măncilă, elev: Am citit recent într-un articol că fiica dumneavoastră vă numește, „Ministrul epuizației naționale„. Cum comentați și ce soluții aveți?
Daniel David, ministrul Educației: Învățământul nostru, Educația este construită pe paradigme destul de vechi. Anii 90, unele cu rădăcini chiar în perioada comunistă. N-au fost toate paradigme sau nu sunt paradigme problematice, dar dezvoltare a școlii în aceste paradigme s-a cam încheiat. Dacă nu schimbăm paradigmele, noi nu mai putem dezvolta sistemul de învățământ. Ne-am dezvoltat maximum în aceste paradigme.
Uite, de exemplu, dacă vorbim de numărul de ore și la nivel de învățământ primar și la nivel gimnazial. Când te uiți câte ore stă un copil la școală, poți să spui ok, uite, stă foarte multe ore. Dar eu când mă uit la numărul de ore pe parcursul unui an școlar, prin raportare la normele OCDE, avem foarte puține ore. Și cum e posibil să ai într-un an școlar puține ore, dar să ai multe ore într-o zi? Simplu, fiindcă noi am ales. Avem mai multe săptămâni de vacanță decât alte țări din OCDE.
Dacă vrei mai multe săptămâni de vacanță, automat vei avea mai multe ore pe parcursul unei săptămâni. Și asta va trebui să fie o decizie explicită, să nu o tot scoatem în față. Uite câte ori avem și ce obosiți suntem. Da, da, avem și multe săptămâni de vacanță. Eu pot să fiu de acord să reducem numărul de ore pe parcursul săptămânii dar atunci va trebui să reducem și numărul săptămânilor de vacanță. Nu poți să ai și una și alta„.
Analiza OCDE despre organizarea anului școlar
Timpul de școală din România este sub media OCDE iar vacanțele elevilor români sunt printre cele mai mari, în condițiile în care „vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale”, potrivit unei analize „Cum este organizat anul școlar în țările OCDE?, publicată în 2024.
Analiza OCDE urmărește să arate variațiile mari în felul cum e organizat anul școlar în țările membre și în cele aflate în proces de aderare. E semnalat, în acest sens, că sunt abordate diverse modele, avantaje și dezavantaje: unele sisteme optează pentru mai multe săptămâni de școală, dar cu mai puține ore, altele condensează orele în mai puțin timp.
În acest context, analiza plasează România în tabăra țărilor care, la nivelul școlii primare, au mai puține ore și mai puține săptămâni de școală într-un an. Școlile românești depășesc, ca număr de ore în învățământul primar, doar școlile Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia iar ca număr de săptămâni – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Grecia.
Datele folosite pentru analiză sunt cele din raportul OCDE Education at a Glance 2023, din toamna anului trecut. În acel raport, România figurează la mijlocul plutonului OCDE (state membre+partenere) la nivelul învățământului obligatoriu, în ore, la nivelul școală primară+gimnaziu, cu 3600 ore în învățământul primar și 4002 ore în gimnaziu, dar printre țările cu cele mai puține ore în învățământul primar.
În același timp, România figurează „în top” și din punct de vedere al duratei vacanțelor școlare. În total, potrivit analizei OCDE, România are printre cele mai lungi durate cumulate de săptămâni de vacanță, fiind depășită doar e Letonia, Grecia și Lituania. Totodată, are a șaptea cea mai lungă durată a vacanței de vară, după Letonia, Italia, Grecia, Lituania, Turcia și Estonia.
În cazul acestor perioade, OCDE notează că „cercetările au dovedit că vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale, deoarece elevilor din medii dezavantajate le-ar putea lipsi accesul la activități și la sprijin academic în aceste perioade. Drept urmare, unele țări au început să ia în considerare schimbarea politicilor privind vacanțele, concentrându-se în special asupra lungimii vacanței de final de an. Totuși, reducerea duratei vacanței de vară vine cu provocări semnificative, deoarece o astfel de schimbare nu ar fi populară printre elevi, părinți sau profesori. Totuși, în țări precum Anglia (Regatul Unit) sau Franța, experții explorează activ posibilitatea scurtării vacanțelor de vară (…)”.
Informații de context
Daniel David spunea în iunie că nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. „E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module”, a spus el.
„Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar, odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii. V-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a spus Daniel David.
Aproximativ 70% dintre elevii intervievați într-un studiu realizat de experți ai Institutului de Științe ale Educației sunt mulțumiți de noua structură a anului școlar pe module și preferă ca cele 5 module să se mențină și pe viitor. Studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” a fost publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației. Documentul conține opiniile elevilor, profesorilor, directorilor de școală și părinților legate de impactul organizării pe module a anului școlar.
Conform studiului, aproximativ jumătate dintre profesori susțin că actuala organizare a anului școlar în cinci intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală. Profesorii din mediul rural sunt mai reticenți la organizarea pe module, iar gradul de dezacord privind modulele crește pe măsură ce vechimea profesorilor e mai mare. Cu alte cuvinte, profesorii care au peste 20 de ani de vechime își doresc semestre, spre deosebire de cei care au între 1 și 5 ani vechime care sunt mai deschiși împărțirii pe module.
Jumătate dintre părinții respondenți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru fiicele/fiii lor, iar 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci intervale de cursuri/ module. Părinții cred că cele mai frecvente provocări întâmpinate de elevi sunt legate de afectarea ritmului de învățare, din cauza vacanțelor frecvente, testarea într-o zi la mai mult de 2 discipline, testarea în fiecare zi a ultimei săptămâni a fiecărui modul, necesitatea de a obține mai multe notele la finalul anului școlar.