Fostul ministru al Educației Mircea Miclea a declarat pentru Edupedu.ro, cu privire la controversata absorbire a Universității din Cahul de către UTM de la Chișinău, că „nimănui nu-i folosesc astfel de tensiuni. Se deteriorează performanța academică, calitatea vieții academice”.
„Nu folosește nimănui o fuziune rapidă, care e făcută fără a ține cont de context și de constrângeri”, a atras atenția într-un interviu acordat Edupedu.ro Mircea Miclea, întrebat cu privire la absorbirea Universității de la Cahul de către o universitate tehnică din Chișinău.
Edupedu.ro: O comasare care generează proteste și care repetă tiparul asupra căruia ați atras acum atenția, cu programe eterogene puse laolaltă, este absorbirea Universității de la Cahul de către o universitate tehnică din Chișinău.
Mircea Miclea: Nimănui nu-i folosește astfel de tensiuni. Se deteriorează performanța academică, calitatea vieții academice. Nu folosește nimănui o fuziune rapidă, care e făcută fără a ține cont de context și de constrângeri.
Autor al studiului „Consorții și universități metropolitane”, Mircea Miclea a declarat în același interviu acordat Edupedu.ro, cu privire la subiectul comasărilor universităților – politică aflată și în vizorul executivului aflat în România în căutări de economii la buget pentru a reduce deficitul – că aceste comasări trebuie înțelese „ca un proces, nu ca o decizie așa peste noapte”.
Comasările universităților – pentru a fi de succes – trebuie să țină cont „de afinitatea dintre universitățile care se comasează”, trebuie începută de la nivel de masterat și abia apoi se trece la comasarea programelor de licență, „care implică infrastructuri foarte diferite, un număr foarte mare de studenți, o grămadă de proceduri extrem de eterogene”, a explicat Miclea, în interviul acordat Edupedu.ro.
Fostul președinte al comisiei prezidențiale pe educație în mandatul lui Traian Băsescu a precizat pentru Edupedu.ro că primul indicator de care trebuie ținut cont înainte de o comasare este „afinitatea dintre universitățile care se comasează”. „Nu poți să faci o universitate tip «ghiveci», în care ai tot felul de componente, total eterogen. Trebuie să ții cont de compatibilități”, a declarat Mircea Miclea.
Informații de background
Amintim că ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a propus desființarea Universității din Cahul – care este înfrățită cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați a cărei extensie a fost la înființare – și absorbirea ei de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), din rațiuni economice.
Universitatea de Stat din Cahul a fost înființată în 1998 sub președinția lui Emil Constantinescu printr-o OUG ca extensie universitară a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, potrivit Libertatea. Argumentând decizia prin rațiuni economice și ca parte a reformei universitare începute în Moldova, Perciun vrea ca Universitatea din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei.
Propunerea de desființare a Universității de Stat din Cahul este sprijinită de președinta Maia Sandu, susține publicația citată, însă a stârnit proteste în rândul societății civile din Republica Moldova, iar o petiție semnată de primar, autorități locale și profesori din Republica Moldova cere guvernului moldovean să renunțe la inițiativa de a desființa Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.
De remarcat că în urmă cu 4 luni, același Minister al Educației din Republica Moldova lăuda performanțele Universității din Cahul, pe care acum o desființează pentru a fi absorbită de o altă universitate. „Pentru prima dată în ultimii patru ani, Universitatea de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul a atins un număr record de studenți, depășind 1000 de persoane. […] Instituția devine tot mai atractivă pentru tineri, mai ales pentru cei din regiunea de sud a țării, grație modernizărilor care s-au produs aici în ultima perioadă. Studenții și cadrele didactice spun că aceste schimbări le oferă oportunitatea de a lucra în săli renovate și dotate cu echipamente și utilaje de ultimă generație. Universitatea a beneficiat de investiții de peste 453 de mii de euro alocate în cadrul Proiectului «Învățământul Superior din Moldova», implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Resursele au fost utilizate pentru a crea laboratoare, pentru a achiziționa tehnologii informaționale, dar și pentru a extinde oferta educațională în conformitate cu cerințele pieței muncii”, anunța pe 7 octombrie 2025 Ministerul Educației și Cercetării condus de Dan Perciun, potrivit G4Media.ro.
Perciun declarase în iulie anul trecut că unul dintre obiectivele sale este depășirea României la rezultatele testelor PISA din 2029.
Ministrul Perciun a anunțat că hotărârea de desființare ar putea fi votată de guvernul Munteanu până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, potrivit Moldova 1.
România a investit printr-o alocare guvernamentală 48 de milioane de lei pentru modernizarea căminului Universității din Cahul, potrivit unei petiții. Lichidarea sau absorbția universității din Cahul ar avea consecințe strategice pentru stat și pentru regiunea de sud, a avertizat prin intermediul unui apel public profesorul universitar Anatol Petrencu, Doctor Honoris Causa al acestei universități.