„Cu cât sunt standardizate mai mult, cu atât testele favorizează învățarea pentru a lua o notă mare, adică memorarea și nu dezvoltarea creativității. Meditatorii îți dau doar rețete. Tu le înveți și le reproduci, pentru a lua o notă cât mai mare la un test. E mult mai important să vedem cum gândește un student sau un elev decât propozițiile pe care le poate memora”, a declarat profesorul Mircea Miclea pentru NCN Romania, pe 20 iunie 2023.
Deși idealul educațional din legea educației din 2011 este dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, „există o discordanță majoră între ceea ce este enunțat în lege și ceea ce se practică în realitate ca metodă de evaluare. În realitate, se preferă formularea unor subiecte care sunt ușor de corectat. Nu se pune accentul pe dezvoltarea unei gândiri libere și autonome”, a declarat Mircea Miclea.
Efectul acestui tip de standardizare este ca testele nu dezvoltă creativitatea sau abilități. Elevii învață pentru a lua o notă cât mai mare la un test.
„Cu cât sunt standardizate mai mult, cu atât testele favorizează învățarea pentru a lua o notă mare, adică memorarea și nu dezvoltarea creativității. Meditatorii îți dau doar rețete. Tu înveți rețetele și reproduci rețetele. Poți să iei o notă mare, dar asta nu înseamnă că îți dezvolți creativitatea sau că faci ceea ce trebuie. Asta se numește învățarea pentru a lua o notă cât mai mare la un test”, a susținut Mircea Miclea.
Intervenția profesorului Mircea Miclea, la NCN Romania:
„Moderatoare: Domnule profesor, să vorbim de aceste examene și aș vrea să încep cu definirea idealului educațional, așa cum se regăsește ea deja în legea educației din 2011, care spune așa că idealul educațional este dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane. Așa este definită. Cum vedeți problema creativității, a gândirii autonome, în condițiile în care subiectele la aceste examene sunt formulate în așa fel încât cumva elevii trebuie să răspundă cum trebuie și cum îi place corectorului, motiv pentru care și luăm meditații de cele mai multe ori? Adică, tot vorbim despre creativitate, dar nu prea o aplicăm și nu prea o dezvoltăm la elevii noștri.
Mircea Miclea: Din păcate, ceea ce ați constatat este o discordanță majoră între ceea ce este enunțat în lege, pe de o parte, și ceea ce se practică în realitate ca metodă de evaluare. Ca realitate, se preferă formularea unor subiecte care sunt ușor de corectat, cât mai legate de un anumit fel de grilă sau de răspunsuri relativ standardizate, astfel încât să fie corectura foarte ușoară și foarte rapidă. Nu se pune accentul pe dezvoltarea unui gândiri libere și autonome”.
În condițiile în care se stabilesc baremuri foarte precise, meditatorii îți dau doar rețete. Tu înveți rețetele și reproduci rețetele
„În mod ciudat, de-a lungul timpului, în ultimii 10 ani, mai ales, s-a cultivat ideea aceasta de a răspunde la subiecte conform cu niște standarde, inclusiv atunci când faci o compunere. Cei care dau meditații îți dau tipuri de compunere. Tu trebuie să înveți compunerile acelea pe de rost, ceea ce înseamnă că își pierde sensul compunerea, pentru că compunerea era o modalitate de a vedea în ce măsură gândești liber. Ori în condițiile în care se stabilesc baremuri foarte precise, meditatorii îți dau doar rețete. Tu înveți rețetele și reproduci rețetele. Poți să iei o notă mare, dar asta nu înseamnă că îți dezvolți creativitatea sau că faci ceea ce trebuie. Asta se numește învățarea pentru test. Nu este învățare pentru a dobândi deprinderi și cunoștințe, ci este învățare pentru a lua o notă cât mai mare la un test.
Nu e numai la noi în România și în Statele Unite, de aceea se practică această metodă. De aceea și sunt foarte multe discuții apropo de SAT sau de GRE ș.a.m.d, pentru că, din păcate, cu cât sunt standardizate mai mult, cu atât testele favorizează învățarea pentru a lua o notă mare la test, adică memorarea și o învățare de item standard și nu dezvoltarea creativității.
Moderatoare: Credeți că acest lucru fiind perpetuat și la universitate în învățământul superior prin acele grile, cumva tânărul rămâne blocat într-o gândire care nu este deloc liberă, sau în universitate cunoștințele sunt deja de o altă natură și permit o asimilare și o evaluare standardizată?
Mircea Miclea: Depinde și cum se fac grilele. Poți să faci grilă astfel încât practic să dai răspunsul la subiectele respective, după ce ai gândit ceea ce se cere în grila respectivă. Însă, de cele mai multe ori, sunt făcute aceste examene pentru a fi corectate cât mai rapid și pentru a preveni orice posibilitate de contestare. Adică se corectează automat prin scanare, ți se da nota imediat și nu poți contesta. Deci, e mai degrabă interesul de a descuraja tendința de a pune sub semnul întrebării evaluarea profesorilor și nu de a cultiva creativitatea. Aceasta este situația acum”.
E mult mai important să vedem cum gândește un student sau un elev decât propozițiile pe care le poate memora
„Eu sper că măcar unii dintre profesori de la nivelul învățământului superior, când dau examenele pe parcursul sesiunii, nu operează cu grile de exemplu. Eu nu dau grile pur și simplu, prefer să ascult, chiar dacă îmi ia mult timp, mai ales la masterat. Vreau să văd cum dezvoltă ideile, vreau să văd cum reacționează la întrebările pe care le pun, mai ales că psihologia este o meserie în care în mare măsură trebuie să ai o prezență în discursul real, concret. Eu sunt sigur că sunt și alți profesori care evaluează fără grile. Atunci vezi pe om cum gândește și asta cred că este esențial. E mult mai important să vedem cum gândește un student sau cum gândește un elev decât propozițiile pe care le spune, pe care le poate memora”, a mai spus Miclea.