„Dacă investim în acești copii care să meargă către domeniile prioritare și acolo unde economia țării are nevoie, cum recuperează statul costurile?” Întrebarea a fost lansată astăzi, 10 iunie 2026, de rectorul Academiei de Studii Economice din București, Nicolae Istudor. „Va trebui să vedem dacă nu cumva cei care nu rămân în țară să lucreze pentru economia României să plătească totuși costul școlarizării, mă gândesc”, a continuat Istudor.
- În învățământul superior, domeniile declarate prioritare și finanțare suplimentar sunt STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), IT și digitalizare, sănătate, inginerie.
Amintim că Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, este în discuții zilele acestea pentru preluarea funcției de ministru al Agriculturii în următorul Guvern, susținut de social-democrați, potrivit surselor Edupedu.ro.
Invitat alături de alți rectori la o conferință organizată de DC Media Group, Nicolae Istudor, rector aflat la al treilea mandat la conducerea ASE, a declarat că „problema este dacă investim, și investim în acești copii care să meargă către domeniile prioritare și acolo unde economia țării are nevoie, cum recuperează statul costurile? Fără să gândim că nu suntem europeni sau nu suntem integrați pe piața muncii în general, statul român face eforturi și acordă finanțare destul de mare, dar va trebui să vedem dacă nu cumva cei care nu rămân în țară să lucreze pentru economia României să plătească totuși costul școlarizării, mă gândesc. Nu știu dacă studenții sunt de acord, dar eu spun ce cred”.
Rectorul ASE București a vorbit și despre accesul elevilor din medii defavorizate la studii universitare. „Eu cred că trebuie să avem un program național de sprijinire a elevilor din mediul rural pentru a ajunge la liceu și, mai departe, la facultate. Pornind de la pregătirea lor în școală, după orele de program, cu asigurarea acelei mese calde, respectiv cu plata pentru cadrele didactice care asigură pregătirea lor. Aici am rezolva și problema școlilor acelea pe care noi le desființăm spunând că sunt puțini elevi. Poate completăm norma cu a menține profesorul în activitate după-amiază și să îi învețe carte. […] Și bineînțeles să acordăm burse, dar burse care să acopere costurile. Studenții știu cum e: bursa 925 nu are cum să acopere, orice am vrea. E o problemă legată și de nerespectarea legii”, a declarat Istudor.
În ceea ce privește declinul demografic, rectorul a afirmat că Academia de Studii Economice nu trece printr-o criză de studenți: „Este criză de studenți în universități? Bag de seamă că nu. M-am uitat pe cifrele anului trecut, într-un an foarte complicat: spre surprinderea mea, am întâlnit că avem un număr de studenți mai mare decât anul precedent. Nu știu cum, probabil, zic și eu după priceperea mea, s-ar putea ca absolvenții de liceu să se fi înscris și să urmeze mai multe facultăți, nu știu dacă 2-3-4, una la buget, sau o fi altceva. Nu văd o problemă reducerea numărului de studenți. Ceea ce trebuie să facem noi este să ne ocupăm de creșterea calității pregătirii lor, fără doar și poate. Toți de la această masă, tot ce înseamnă sistem de învățământ, de la grădiniță până la universități. Este o soluție sigur atragerea de studenți străini, Ministerul ne ajută […]. E foarte important să fim prezenți prin clasamentele internaționale, altfel e greu să îi aducem”, a afirmat Nicolae Istudor.
„Presiunea pentru performanța universitară, impactul asupra sănătății mintale, stres, burnout și anxietate: mă uit în sală și avem o vârstă, unii din noi. Și dacă iar mă întorc la tinerețe, nu am auzit pe vremea noastră de așa ceva. Și atunci, cum Dumnezeule de se întâmplă pe vremurile astea? Poate ar trebui să punem accent mai mult pe componenta psihopedagogică și în procesul educațional să nu mai avem astfel de situații. Nu știu dacă și calculatorul îi aduce în această zonă”, a continuat rectorul ASE București.
Informații de background
Amintim că premierul Ilie Bolojan a lansat apelul ca România să aplice o politică prin care absolvenții de Medicină la buget și medicii care au făcut rezidențiat plătit de stat să aibă o obligație de a lucra câțiva ani în România.
„În ce privește problemele legate de dezechilibre rural-urban, medici și așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a afirmat Ilie Bolojan, pe 10 februarie 2026, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.
Premierul a susținut că, în lipsa unor astfel de măsuri, România continuă să piardă un număr mare de medici formați în sistemul public, în timp ce alte state europene beneficiază de acești specialiști. „Atunci cu siguranță nu vom mai avea situația în care avem 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină din România, vreo 4.000 la rezidențiat și, după nu știu câți ani de zile, cam 1.000 de angajați în sectorul public. Ceilalți, din păcate, sunt pierduți, iar noi suntem pe locurile unu, doi și trei, în multe țări europene, ca număr de medici”, a spus premierul.