Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că este „bine” că există o dezbatere publică privind posibila limitare a accesului copiilor la rețelele sociale și a subliniat că discuția ar trebui purtată în primul rând de specialiști, urmând ca politicul să ia o decizie în baza concluziilor acestora.
„E bine că avem dezbaterea asta, haideţi să lăsăm specialiştii să dezbată. Dincolo de chestiunea asta, care este de decizie, cred că sunt două lucruri mari de care noi, ca societate şi noi, ca administraţie, trebuie să ne preocupăm”, a spus Nicușor Dan, în declarații de presă după reuniunea informală a Consiliului European.
Acesta a indicat două direcții majore care ar trebui să preocupe societatea și administrația publică: combaterea consumului de droguri și integrarea copiilor în activități sociale care să reducă riscul dependențelor.
„Unul este întreg fenomenul consumului de droguri şi aici (…) rolul DIICOT-ului este foarte important şi al doilea este cum facem să integrăm care sunt acele activităţi pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, părinţilor, astfel încât ei să simtă că fac parte din societate şi să nu intre pe nişte zone de dependenţe care sunt foarte periculoase la vârsta asta”, a mai declarat Nicușor Dan.
Președintele României a subliniat că, după dezbaterea specialiștilor, decizia finală trebuie să fie una politică.
„Astea sunt întrebările mari și, bineînțeles, după dezbaterea specialiștilor, trebuie ca politicul să ia o decizie”, a afirmat acesta.
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în contextul în care tot mai multe state europene discută sau adoptă măsuri de restricționare a accesului minorilor la rețelele sociale.
Parlamentul portughez a adoptat joi, la prima citire, un proiect de lege care impune consimțământ parental explicit atunci când copiii cu vârste între 13 și 16 ani vor să acceseze social media, potrivit Reuters. Proiectul poate suferi modificări înainte de votul final. Autorii inițiativei, susținută de partidul de guvernământ, au argumentat că măsura este necesară pentru protejarea copiilor în fața hărțuirii cibernetice, a conținutului dăunător și a prădătorilor online.
În Portugalia, acordul părinților ar urma să fie exprimat printr-un sistem public numit Digital Mobile Key (DMK), care va fi utilizat și pentru întărirea interdicției deja existente privind accesul minorilor sub 13 ani la rețelele sociale, platforme de partajare video și imagini sau site-uri de pariuri. Furnizorii acestor platforme ar urma să implementeze un sistem de verificare a vârstei compatibil cu DMK.
În paralel, Comisia Europeană nu exclude varianta de a limita accesul copiilor sub 15-16 ani la rețelele sociale, pentru a-i proteja de efectele asupra sănătății mintale și comportamentului. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „la nivel european analizăm în momentul de față toate variantele și ne concentrăm inclusiv pe responsabilitatea platformelor, verificarea vârstei și foarte important, educația digitală”.
- „Urmărim atenți ce se întâmplă în statele membre”, a mai spus oficialul european, amintind că Franța a adoptat în ianuarie o lege care interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar Grecia, Spania și Cehia au anunțat recent intenții similare.
Totodată, Roxana Mînzatu a avertizat că una dintre mizele majore ale discuției europene este evitarea unui cadru fragmentat de reglementare: „Ceea ce nu ne dorim este să ajungem în punctul în care fiecare țară europeană să aibă reglementări diferite în ceea ce privește accesul minorilor la rețelele sociale, oricare ar fi acelea”.
Și Slovenia pregătește un proiect de lege pentru interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la social media. Vicepremierul sloven Matej Arcon a declarat că Ministerul Educației a inițiat decizia pe baza experienței altor state și că experți în educație și tehnologii digitale vor fi implicați în redactarea actului normativ.
„A fost un subiect fierbinte în întreaga lume și Europa în ultimele săptămâni și luni și prin acest lucru noi ca guvern arătăm că ne pasă de copiii noștri”, a declarat Arcon, precizând că guvernul vizează reglementarea rețelelor sociale precum TikTok, Snapchat și Instagram.
- O măsură recentă se află în procedură legislativă avansată și în Franța, la presiunea președintelui Macron – citește pe larg: Soluția aplicată în Franța pentru a interzice accesul copiilor sub 15 ani la social media. Publicitatea pentru rețele sociale către minori, inclusiv prin influenceri, este interzisă, iar platformele pot răspunde pentru conținutul promovat prin algoritmi. Textul integral al proiectului de lege ajuns Senat – analiză
În România, discuțiile privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale sunt abia la început și au generat poziții divergente la nivel guvernamental. După ce secretarul de stat Raed Arafat a susținut public necesitatea limitării accesului copiilor la social media, premierul Ilie Bolojan a respins ideea unei interdicții generale, argumentând că ar fi dificil de pus în practică și ușor de ocolit, accentul trebuind pus pe educație și responsabilitatea părinților.
În același timp, cercetătoarea Diana Tăut, investigatoare principală pentru România în studiile OMS privind comportamentele copiilor de vârstă școlară, a declarat pentru Edupedu.ro că accesul copiilor sub 12 ani la rețelele sociale ar trebui blocat complet, iar pentru adolescenții între 12 și 15 ani ar trebui impus un regim strict, cu acord parental și limitări clare.
În acest context european tot mai apăsat, Nicușor Dan a punctat că, dincolo de decizia politică privind accesul copiilor la rețelele sociale, societatea trebuie să se concentreze pe două probleme majore: fenomenul consumului de droguri și crearea unor activități și mecanisme de integrare pentru copii și părinți, astfel încât minorii să nu ajungă „pe niște zone de dependențe” pe care le consideră „foarte periculoase la vârsta asta”.
