Guvernul a aprobat pe 18 septembrie 2026 noua metodologie pentru concursurile de directori generali ai institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, care înlocuiește regulile stabilite în 2016 și reduce mai multe dintre garanțiile explicite de integritate, independență și verificare a selecției, potrivit analizei actelor normative făcută de Edupedu.ro. Dispare interdicția prevăzută expres până acum ca un evaluator să fie coautor cu unul dintre candidați, comisia de concurs scade de la 5 la 3 membri, experții evaluatori nu mai trebuie să fie cercetători științifici gradul I sau profesori universitari, fiind acceptați și cercetători gradul II sau conferențiari, iar observatorii sindicatelor și patronatelor nu mai urmăresc toate etapele concursului și nu mai întocmesc un raport separat asupra respectării transparenței și imparțialității. Interviul, care poate conta decisiv în clasament, va fi înregistrat numai audio.
Schimbările sunt importante în condițiile în care pentru 28 de institute aflate în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare contractele de management ale directorilor generali au încetat, iar majoritatea funcțiilor de director general sunt ocupate interimar, potrivit notei de fundamentare. Documentul arată că este necesară lansarea concursurilor „în cel mai scurt termen posibil”.
Noua metodologie ajunge la Guvern la circa 10 luni după ce proiectul fusese pus în transparență decizională, pe 17 noiembrie 2025. O parte dintre garanțiile care lipsesc din forma aprobată se găseau încă în acel proiect: inclusiv declarația expresă a evaluatorului că nu este coautor cu candidatul și posibilitatea ca orice persoană interesată să sesizeze un conflict de interese.
Edupedu.ro a scris încă din noiembrie 2025 despre proiectul noii metodologii, care prevedea mandate de 5 ani, reducerea pragului de experiență managerială și schimbarea condițiilor de participare la concurs.
Noua hotărâre abrogă HG nr. 576/2016, prin care fusese aprobată metodologia folosită până acum pentru selectarea directorilor generali ai INCD.
Comparația dintre cele două texte arată însă că noua procedură modifică inclusiv mecanismele prin care ar trebui prevenite conflictele de interese și controlată activitatea evaluatorilor.
Dispare interdicția explicită ca evaluatorul să fie coautor cu un candidat
Una dintre cele mai clare modificări privește relațiile profesionale dintre evaluator și candidat.
Metodologia din 2016 prevedea expres, la art. 6 alin. (3), că nu poate fi desemnat membru al comisiei de concurs sau al comisiei de contestații cel care se află într-o incompatibilitate prevăzută de lege și/sau „are calitatea de coautor la articole, cărți, brevete de invenții sau altele asemenea împreună cu cel puțin unul dintre candidați”.
Interdicția nu mai apare explicit în noua metodologie.
Aceasta prevede că nu poate face parte din comisia de concurs sau din comisia de soluționare a contestațiilor o persoană aflată în conflict de interese cu cel puțin unul dintre candidați și face trimitere la situațiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 183/2024. Membrii comisiilor completează și declarații privind conflictul de interese, independența și imparțialitatea.
Nu mai există însă interdicția distinctă și expresă privind coautoratul evaluatorului cu un candidat, existentă în HG 576/2016. Este o diferență cu o relevanță specială în cercetare, unde articolele, volumele, brevetele și proiectele comune sunt o componentă importantă a relațiilor profesionale dintre cercetători.
Mai mult, interdicția privind coautoratul nu fusese eliminată inițial din proiectul noii metodologii. În forma pusă în dezbatere publică în noiembrie 2025, modelul declarației evaluatorului conținea explicit obligația acestuia de a declara că „Nu am calitatea de coautor la articole, cărţi, brevete de invenţii sau altele asemenea împreună cu candidatul.”
Prevederea a dispărut până la forma aprobată de Guvern.
De la 5 evaluatori la 3
Este redusă și dimensiunea comisiei care decide cine va conduce un institut național de cercetare pentru următorii 5 ani.
Metodologia din 2016 prevedea o comisie formată din 5 persoane: un reprezentant al autorității pentru cercetare, președintele Consiliului Științific al institutului sau un înlocuitor desemnat prin vot secret de membrii Consiliului și trei specialiști din domeniul institutului, din România și/sau din străinătate, propuși de Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare.
Noua metodologie stabilește o comisie de numai 3 membri: un reprezentant al instituției care coordonează institutul, care este și președintele comisiei, și doi specialiști în domeniul INCD, din România și/sau străinătate, propuși de CCCDI.
Dispare astfel reprezentantul Consiliului Științific al institutului, iar numărul specialiștilor propuși de CCCDI scade de la trei la doi.
Nici această formulă nu este cea prezentată publicului în noiembrie 2025. Proiectul pus în transparență prevedea tot o comisie de 5 membri.
Scade și nivelul profesional minim cerut experților care îi evaluează pe candidați
O altă schimbare privește standardul profesional al specialiștilor din comisie.
În metodologia din 2016, cei trei experți trebuiau să fie cercetători științifici gradul I sau profesori universitari, ori să dețină grade sau titluri profesionale echivalente obținute în străinătate.
Noua metodologie permite ca specialiștii să aibă minimum gradul de cercetător științific II, echivalent R3, sau funcția didactică de conferențiar universitar. Sunt cerute, de asemenea, minimum 5 ani de experiență în management organizațional și recunoaștere națională și/sau internațională.
Prin urmare, nivelul academic/profesional minim cerut experților evaluatori este coborât cu o treaptă față de metodologia din 2016, chiar dacă noul text introduce și condiția explicită de experiență managerială.
Observatorii nu mai urmăresc întregul concurs
Este redus și rolul reprezentanților patronatului și angajaților care participă la procedură ca observatori.
Metodologia din 2016 stabilea că observatorii participă „pe parcursul etapelor de desfășurare a concursului”. Era prevăzut un reprezentant al Patronatului Român din Cercetare și Proiectare și un reprezentant al organizației sindicale reprezentative sau, după caz, al angajaților institutului.
Aceștia aveau dreptul să asiste la concurs și aveau o atribuție concretă de control: întocmeau un raport privind aplicarea procedurilor și criteriilor de evaluare și respectarea transparenței, corectitudinii, imparțialității, confidențialității și tratamentului egal.
Raportul trebuia să cuprindă constatări, concluzii și recomandări și era transmis atât organizației care desemnase observatorul, cât și conducerii autorității pentru cercetare.
În noua metodologie, observatorii participă la concurs „pe durata desfășurării interviului”. Ei nu acordă punctaje și nu pot interveni, dar pot consemna în procesul-verbal aspectele constatate privind respectarea regulilor.
Raportul separat al observatorilor asupra concursului nu mai este prevăzut.
Și aici este relevant traseul actului normativ. Proiectul publicat în noiembrie 2025 limita deja prezența observatorilor la interviu, dar păstra obligația întocmirii unui raport privind respectarea transparenței, corectitudinii, imparțialității, confidențialității și tratamentului egal. Raportul urma să fie anexat raportului final al concursului.
În forma aprobată de Guvern a dispărut și acest mecanism.
Interviul este înregistrat numai audio
Se schimbă și modul în care rămâne documentată proba față în față cu evaluatorii.
În metodologia din 2016, interviul putea fi înregistrat „audio sau video”.
Noua metodologie prevede explicit că „interviul se înregistrează audio”. Înregistrarea este păstrată minimum un an și maximum 5 ani și poate fi folosită inclusiv de comisia de contestații pentru verificarea și reevaluarea probei.
Posibilitatea înregistrării video nu mai apare. Această schimbare exista deja în proiectul publicat în noiembrie 2025, care prevedea tot numai înregistrarea audio.
Documentele care au însoțit proiectul și forma care a intrat în ședința de Guvern din 18 septembrie consultate de Edupedu.ro nu explică alegerea exclusivă a înregistrării audio.
Interviul are o miză importantă. În această fază sunt evaluate oferta managerială și prestigiul științific și colaborările internaționale, iar dacă doi candidați obțin aceeași notă finală, este plasat mai sus candidatul cu nota mai mare la această fază.
Dispare formularea care permitea „oricărei persoane interesate” să sesizeze un conflict de interese
Metodologia din 2016 prevedea și un mecanism explicit prin care conflictele de interese puteau fi semnalate din exteriorul comisiei.
Art. 6 alin. (4) stabilea că situațiile de incompatibilitate și conflictele de interese puteau fi sesizate de persoana în cauză, de oricare candidat, de conducătorul instituției sau de „orice altă persoană interesată”, în orice moment al organizării și desfășurării concursului.
Dacă incompatibilitatea sau conflictul erau descoperite după evaluare, punctajul era recalculat prin eliminarea evaluării membrului respectiv. Dacă nu mai existau evaluările valabile a cel puțin patru membri, procedura de concurs trebuia reluată.
Noua metodologie obligă membrii comisiei să verifice conflictele de interese și să depună declarațiile prevăzute de metodologie, iar secretariatul tehnic trebuie să informeze conducătorul instituției coordonatoare atunci când constată existența unei asemenea situații.
Nu mai apare însă formularea expresă potrivit căreia orice candidat sau orice persoană interesată poate sesiza un asemenea conflict în orice moment al concursului.
Și această posibilitate exista încă în proiectul din noiembrie 2025. Proiectul spunea explicit că incompatibilitățile și conflictele de interese pot fi sesizate în scris de persoana vizată, de candidați, de conducătorul instituției sau de „orice altă persoană interesată”.
Contestațiile sunt întărite
Noua metodologie conține însă și garanții mai puternice decât vechea procedură în alte puncte, cea mai importantă fiind posibilitatea unei reevaluări efective la contestație.
Comisia de soluționare a contestațiilor este separată de comisia de concurs, iar calitatea de membru în cele două este incompatibilă.
Noua procedură permite comisiei de contestații să verifice evaluarea, inclusiv pe baza înregistrării audio a interviului, și să reevalueze candidatul. Dacă nota rezultată din reevaluare diferă cu cel puțin 1,00 de punct de nota inițială, punctajul stabilit la contestație devine final.
Este inclusiv o modificare față de proiectul din 2025. Acesta prevedea că respectiva comisie analiza exclusiv respectarea procedurilor și nu avea atribuții privind evaluarea și notarea candidaților.
În România funcționează 44 de institute naționale de cercetare-dezvoltare, dintre care 41 sunt coordonate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, potrivit notei de fundamentare. Pentru 28 dintre cele aflate în coordonarea ANC încetaseră contractele de management ale directorilor generali.
Mandate de 5 ani și minimum nota 8
Noua metodologie stabilește mandate de 5 ani pentru directorii generali, față de 4 ani în metodologia din 2016. Vechile reguli permiteau prelungirea o singură dată cu maximum încă 4 ani.
Pentru promovarea noului concurs este necesară minimum nota 8,00. Candidatul declarat câștigător este cel care obține cel puțin 8 și ocupă primul loc în ierarhia finală după soluționarea contestațiilor.
Concursul are o etapă de verificare a eligibilității și o etapă de evaluare împărțită în analiza documentelor și interviu. Sunt evaluate activitatea managerială, activitatea științifică, oferta managerială și prestigiul științific și colaborările internaționale.
Institutele trebuie să pună la dispoziția candidaților inclusiv ultimele două rapoarte anuale, ultimele două bilanțuri, proiectele și contractele în derulare, informații privind patrimoniul și situația economico-financiară. Anunțurile sunt publicate inclusiv pe platforma EURAXESS. Acestea sunt elemente de transparență prevăzute de noua procedură.
Edupedu.ro va solicita Autorității Naționale pentru Cercetare să explice de ce noua metodologie nu mai păstrează interdicția explicită privind coautoratul dintre evaluator și candidat, de ce a fost redusă comisia de concurs de la 5 la 3 membri și nivelul profesional minim cerut specialiștilor evaluatori, de ce observatorii nu mai întocmesc raportul separat privind desfășurarea concursului, prin ce mecanism poate o persoană din afara comisiei să sesizeze un conflict de interese și de ce interviurile sunt înregistrate numai audio.
Vom solicita ANC și situația observațiilor primite în perioada de transparență decizională, precum și explicații privind modificările operate între proiectul publicat la 17 noiembrie 2025 și forma aprobată după aproximativ 10 luni de Guvern.
Varianta intrată în ședința de guvern poate fi consultată aici:
Foto: © Miszaqq | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.