Vreau să afirm de la bun început că nota definitorie a programei propuse pentru clasa a IX-a nu este dată de conținutul învechit și nu discuția despre autori sau ponderea lor în programă este în acest moment prioritară. Nu autorii sau temele, respectiv secvențele de învățare menționate dau impresia că programa aceasta este scoasă din arhivă, ci însuși modelul aplicat în structurarea materiei, altfel spus modelul curricular pe care îl generează.
S-a creat o falsă polemică în jurul relevanței unuia sau altuia dintre autori, asupra rolului cronicarilor și al literaturii începutului, asupra sentimentului național sau conștiinței identitare. Acestea nu sunt și nici nu se pune problema să fie excluse sau contestate, ele fac parte din specificul limbii și literaturii române și reprezintă o preocupare constantă în programele școlare.
Tot o falsă problemă este și discutarea canonului literar în lipsa unui canon revizuit, actualizat sau, cel puțin, în lipsa celorlalte programe pentru limba și literatura română pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a despre care încă nu știm nimic.
Ceea ce trebuie regândit urgent este principiul ordonator al programei din următoarele motive:
- Există o discontinuitate între specificul programelor de gimnaziu și cel propus pentru clasa a IX-a. Absolventul de gimnaziu vine „echipat” cu competențe generale și specifice prevăzute în cadrul legal al programelor, detaliate prin descriptorii de nivel potrivit cărora: „procesează informații diverse provenite dintr-o varietate de mesaje ascultate sau texte citite prin intermediul diverselor media; exprimă, cu încredere, informații, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situația de comunicare, inclusiv prin utilizarea diverselor media; participă direct sau prin media la o serie de interacțiuni în diverse contexte școlare și extrașcolare, în cadrul unui dialog proactiv”. (Ministerul Educației, Ordin nr. 6731 din 28 noiembrie 2023)
În clasa a IX-a, gândirea critică, analiza comparativă, interpretarea de text, varietatea de texte sunt secundare studiului conform noii programe. Ele ar trebui duse înspre un nivel superior de analiză și aplicate printr-o viziune integratoare a domeniilor lectură /limbă/ redactare de text/ argumentare/ competențe sociale și media.
Justificare: un exemplu de activitate de învățare menționat în programă: „realizarea unui jurnal de lectură care inventariază teme, motive, simboluri recurente etc. (modele comportamentale, valori etice, idei morale etc.) identificate în tipuri variate de texte.” Întrebare: care sunt acele tipuri „variate de texte”? O cronică? Un letopiseț? O poezie de dragoste din secolul al XVIII-lea? O nuvelă realistă din secolul al XIX-lea? Un memorial de călătorie? Până în clasa a VIII-a, elevii învață că textele sunt clasificate după criterii diferite în mai multe tipologii: texte literare/ nonliterare, texte argumentative/ descriptive/ narative/ dialogate, texte epice/ lirice/ dramatice, texte explicative/ texte multimodale etc. Nu există nicio conexiune vizibilă între aceste competențe dobândite și dezvoltarea lor la un nivel superior. Nici măcar la nivelul limbajului programei, al conceptelor fundamentale.
- Elevul din clasa a IX-a va studia, de exemplu, o nuvelă romantică și Romantismul. Înțelegem că trece prin teoria genurilor și a curentului literar Romantism, prin definirea și prezentarea trăsăturilor, dar această abordare implică o învățare tradițională, conservatoare, posibilă printr-o memorare mecanică, asemănătoare anilor ’80, nu axată pe activități adaptate cerințelor sociale și culturale ale deceniului în care trăim.
- Este posibilă receptarea unei opere (de exemplu, un roman) în absența teoriei genurilor și speciilor literare, teoriei curentelor literare în cazul abordării acestuia într-o perioadă/ epocă sau curent literar/ cultural? Sau în absența conceptelor literare despre temă, motiv literar, simbol etc.? Când și cum se vor parcurge?
Prin urmare, formulez câteva întrebări din perspectiva profesorului reflexiv:
- De ce nu se poate „călători în timp” și înspre viitor, trecând prin prezent? Se pot include texte contemporane alături de textele literaturii vechi sau clasice dacă așezăm la temelia programei o perspectivă integratoare și o viziune definitorie pentru secolul al XXI-lea. A ne întoarce la ce a fost în trecut, pentru că anumite lucruri în prezent „nu mai funcționează” nu rezolvă nimic, presupune doar escaladarea problemelor și refugiul în formele desuete ale studiului limbii și literaturii române într-un context inoportun.
- Care sunt competențele pe care vrem să le formăm și să le dezvoltăm în liceu? De ce acestea nu au fost publicate (măcar acestea!) pentru toate programele de liceu? Am fi putut avea o perspectivă amplă asupra istoriei fenomenelor literare/ culturale/ lingvistice și asupra competențelor pe care trebuie să le formăm.
Ce se poate studia la Limba și literatura română printr-o viziune integratoare și cum? Iată câteva sugestii sau posibile direcții de abordare:
- în domeniul literaturii, al lecturii textelor: texte canonice naționale din autori clasici alături de autori din literatura contemporană, autori din literatura universală, texte nonliterare (eseuri, articole culturale, texte jurnalistice etc.); analiză literară și interpretare de text; liste de lecturi obligatorii și lecturi suplimentare; curente literare;
- în domeniul limbă și comunicare: exerciții gramaticale și stilistice avansate; accent pe pragmatica limbii; exerciții de dezvoltare a vocabularului și a competenței de comunicare orală și scrisă; analiza textului argumentativ; redactare de texte funcționale (cereri, scrisori oficiale, rapoarte etc.);
- se pot include exerciții de dezvoltare a competențelor media și de lectură critică, atât de necesare lumii contemporane.
Așadar, în corpul programei se pot articula, pe domenii și arii tematice, segmente relevante de învățare care să integreze toate competențele-cheie necesare absolventului de liceu, pregătit pentru lumea viitorului. Ne dorim pentru elevii noștri o programă echilibrată, în care să se regăsească literatura clasică și contemporană în același timp, cu accent pe texte de actualitate, pe mai multă gândire critică, analiză media, literație digitală, analiză argumentativă și competențe de comunicare orală, pe gramatica funcțională, nu formală.
Ar trebui să clarificăm, cu acest prilej, ce fel de programă ne dorim: una tradițională, prin care să rămânem la nivelul anilor ’80 (nici măcar 2000…)? Sau una modernă, prin care limba maternă să devină un real instrument de comunicare cu accent pe gândire critică și argumentare? Vrem ca literatura să fie doar o istorie a literaturii sau dorim să fie înțeleasă ca experiență esențială și profundă de lectură a autorilor clasici și contemporani pentru formarea gustului personal, astfel încât lectura să nu mai fie doar o obligație școlară, ci să devină un obicei cultural?
____________________
Despre autor: Georgiana-Gabriela Fodor este în prezent profesoară de limba și literatura română la Liceul cu Program Sportiv din Cluj-Napoca, având o experiență de peste 25 de ani la catedră. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2001. Între anii 2004-2005 a urmat cursurile masteratului interdisciplinar Istoria imaginilor, istoria ideilor la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Între anii 2005-2008 a urmat cursurile Școlii doctorale din cadrul Facultății de Litere la Universitatea din Oradea, finalizate cu teza Reprezentări ale teatralității în romanul românesc din perioada 1945-2000. Din 2009 este redactor la revista Perspective. Revista de didactica limbii și literatuii române. În 2024 a debutat ca scriitoare cu volumul de poezie Operator imagine, Editura Limes, Cluj-Napoca.
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.