Profesoara de limba și literatura română Georgiana-Gabriela Fodor: Proorociri mai vechi și mai noi

“Noua lege a educației pentru învățământul preuniversitar pusă recent în dezbatere publică este ancorată într-un context nefericit: vacanță, perioada concediilor actorilor din educație, care, după un an școlar foarte solicitant, fără pauze, cu modificări din mers, își cer dreptul la odihnă așa cum este și normal”, iar acest “context inadecvat continuă să submineze parcă dreptul la opinie al cadrelor didactice” scrie profesoara Georgiana – Gabriela Fodor care predă limba și literatura română în Cluj-Napoca, într-un text trimis pe redactie@edupedu.ro despre proiectele de legi aflate în consultare publică până pe 24 august.

• Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro, iar cele mai valoroase pot fi publicate.

Redăm mai jos textul integral:

“Contexte

Noua lege a educației pentru învățământul preuniversitar pusă recent în dezbatere publică este ancorată într-un context nefericit: vacanță, perioada concediilor actorilor din educație, care, după un an școlar foarte solicitant, fără pauze, cu modificări din mers, își cer dreptul la odihnă așa cum este și normal. Contextul inadecvat continuă să submineze parcă dreptul la opinie al cadrelor didactice și se aliniază vinovăției infiltrate subtil în conștiința publică, un negativism picurat constant prin tot felul de trimiteri depreciative la activitatea cadrelor didactice mai ales în ultimii ani. Întrebări precum: Cine va dezbate această lege? Câte cadre didactice vor fi informate cu privire la conținutul ei? Care vor fi rezultatele? ne dau de gândit și se constituie în noi provocări.

Oportunități

Este totuși de datoria noastră să știm încotro ne îndreptăm, să ne informăm permanent, așa cum este de obligația noastră să ne formăm continuu, pentru că evoluția în cariera didactică implică o continuă învățare, învățarea pe tot parcursul vieții și cred cu tărie că toți cei care funcționează în prezent în sistemul de învățământ sunt conștienți de aceste lucruri.

Învățarea pe tot parcursul vieții este o competență-cheie cu care cadrele didactice se familiarizează din primii ani de învățământ și ține de specificul muncii cu elevii, precum și de finalitățile educației. Personal, am rămas în sistem și pentru acest profil al învățării continue care s-a pliat perfect pe așteptările mele profesionale, pe deschiderea mea spre evoluția didactică. Dar, mai ales și pentru că literatura va rămâne una dintre pasiunile mele, alături de psihologie și pedagogie.

Eliminăm literatura, încotro cunoașterea culturii naționale?

În calitate de profesor de limba și literatura română cu experiență, după o primă lectură a acestui proiect de lege, mi-am reprezentat ce se va putea întâmpla cu studiul limbii și literaturii române în liceu în situația în care se va renunța la proba scrisă la limba și literatura română din cadrul viitorului bacalaureat, mai precis din 2027. Se precizează însă că această probă va rămâne doar în școlile cu profil umanist. Proiectul noii legi cuprinde o singură probă la bacalaureat, de tip grilă, în care este înglobată și disciplina limba și literatura română. Proba unică preconizată a se susține din mai multe discipline (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) readuce în prim-plan nevoia articulării unei strategii de evaluare prin prisma competențelor.

Cele opt competențe-cheie din cadrul european de referință ar trebui corelate cu acele competențe generale și specifice pentru fiecare dintre disciplinele cuprinse în proba generală de tip grilă proiectată de noul cadru legislativ. Cum se va putea întâmpla acest lucru în condițiile în care nu se cunosc în prezent planurile cadru pentru liceu, nu avem programe noi la nivel liceal, nu există trasat un profil al absolventului de liceu și nu există niște analize pe care să fie construite principiile evaluării la o astfel de probă.

Anul trecut, de exemplu, am așteptat cu toții o programă nouă la liceu, dar acest lucru nu s-a realizat. Putem presupune că proba scrisă la disciplinele din trunchiul comun elimină itemii subiectivi, așadar literatura română nu va mai face obiectul acestei evaluări. Dar, cu riscul de a mă repeta, nu știm în acest moment ce structură vor avea noile programe de liceu la disciplina limba și literatura română. Dar știm cu siguranță că fără studiul literaturii române în liceu, elevii vor pierde repere culturale fundamentale și este într-adevăr dificil să ne imaginăm care vor fi implicațiile acestui fenomen pe termen lung.

Proorociri (după Marin Sorescu)

Iau ca reper în aceste momente poezia Proorociri scrisă de Marin Sorescu pe care o citez pentru simplul motiv că este elocventă pentru situația incertă în care ne aflăm: „un orb vedea în viitor/ și-n viitor vedea un chior,/ și chioru-n viitorul lui/ vedea un surdo-mut, beat cui,// care și el proorocea: / vă paște-un bâlbâit, zicea / și bâlbâitul, în sfârșit, / s-o bâlbâi la infinit”. Literatura ne salvează din nou.

Competența de comunicare în limba maternă nu implică doar domeniul limbă și comunicare, această competență se formează în primul rând prin lectura textelor propuse și până acum prin programele școlare, dar studiul literaturii române înseamnă mai mult, înseamnă accent pe formarea de valori și atitudini, cunoașterea patrimoniului cultural național, înseamnă sensibilizare și dezvoltare personală, implicit sensibilizare culturală, exprimarea de sentimente și emoții puternice, asimilarea unor valori europene în contexte culturale diverse. Literatura nu ar trebui scoasă din acest tip de evaluare tocmai pentru că redactarea eseului cu răspuns restrâns, argumentarea în scris a propriilor opinii sau redactarea eseului structurat din programa de examen valorifică acele competențe generale și specifice prevăzute de programele școlare actuale.

Comprehensiunea și interpretarea textelor literare, cunoașterea epocilor culturale și a evoluției fenomenelor artistice, contextualizarea operelor literare, argumentarea unor puncte de vedere personale prin prisma unor texte la prima vedere, studiul autorilor canonici și cunoașterea patrimoniului literar românesc, redactarea unor texte variate prin utilizarea limbii române în contexte diverse de comunicare sunt doar câteva dintre competențele fundamentale pe care elevii le exersează în perioada anilor de liceu. Ele pot fi, desigur, îmbunătățite, adaptate, calibrate viitorului, dar sub nicio formă eliminate. Mai mult decât atât, lectura textelor nonliterare și literare dezvoltă competența de lectură care este cheia învățării la toate disciplinele. O astfel de probă generală de evaluare la cel mai important examen al maturității nu va face altceva decât să încurajeze analfabetismul funcțional pe termen lung.

Să presupunem, în final, că actuala dezbatere publică pe noua lege va deveni totuși un context fericit prin care vom regândi critic procesul de evaluare în ansamblu și, mai ales, rolul literaturii în context cultural, național și european, că schimbările în educație nu vor reduce prin simplificare rolul învățării, că bacalaureatul își va recâștiga reputația alături de alte propuneri legislative”.

__________

Despre autor:

“Georgiana-Gabriela Fodor este în prezent profesoară de limba și literatura română la Liceul cu Program Sportiv din Cluj-Napoca, având o experiență de peste 20 de ani la catedră. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale educației la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2001. Între anii 2004-2005 a urmat cursurile masteratului interdisciplinar Istoria imaginilor, istoria ideilor la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Între anii 2005-2008 a urmat cursurile Școlii doctorale din cadrul Facultății de Litere la Universitatea din Oradea, finalizate cu teza Reprezentări ale teatralității în romanul românesc din perioada 1945-2000. Din 2009 este redactor la revista Perspective. Revista de didactica limbii și literaturii române. A colaborat permanent în calitate de  membru activ în Asociația națională a profesorilor de limba română (Anpro). A publicat numeroase articole și studii de specialitate în reviste de profil”, după cum se arată în descrierea trimisă redacției EduPedu.ro.

Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.