Numărul adolescenţilor cu tulburări din sfera emoţională s-a triplat după pandemie, la Spitalul Obregia. Psihiatru: Trebuie să învățăm să gestionăm emoțiile puternice, iar psiho-educația o pot face părinții și cadrele didactice

Sexting - cum se pot proteja adolescentele

Sexting - cum se pot proteja adolescentele

Florina Rad, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Obregia din Capitală, a declarat într-un interviu citat de G4Media.ro că după pandemie procentul adolescenţilor diagnosticaţi cu tulburări din sfera emoţională a crescut foarte mult, de la în jur de 10% înainte de pandemie la 30-40% din internări pe an, după această perioadă. Florina Rad este președinte al Asociației Române de Psihiatrie a Copilului și Adolescenților și Profesii.

Este vorba în cazul lor inclusiv de comportamente autovătămătoare, în fiecare gardă de la Spitalul Obregia din Capitală existând cel puţin două sau trei astfel de cazuri ale unor adolescenţi care ajung fie din Bucureşti, fie din toată regiunea de sud-est a ţării. Sunt copii de 14 ani şi peste, dar se înregistrează astfel de cazuri şi la vârstă mai mică, de 12, 13 ani. Medicul trage un semnal de alarmă legat de modul în care ar trebui gestionate emoţiile încă din primii ani de viaţă, iar aici părinţii, cadrele didactice, consilierii şcolari şi psihoterapeuţii au un rol extrem de important.

„În cadrul spitalului, noi, ca psihiatri de copii, ne ocupăm de întreaga categorie de vârstă, de la vârstă mică, 2 ani, aici avem preponderent copii cu tulburări de dezvoltare, din spectrul autist, tulburări de dezvoltare a limbajului, până la 18 ani.

În ultimii 2-3 ani se observă o creştere a prezentărilor, a numărului de prezentări şi a numărului de internări, pentru adolescenţi. Şi aici vorbesc de tot ce înseamnă peste 12 ani, copii la pubertate şi adolescenţi, pentru diverse tulburări din spectrul emoţional, dificultăţi de gestionare a emoţiilor, pentru anxietate socială, dată de mediul şcolar, de performanţă, plus anxietate generalizată, fenomen pe care noi l-am observat în ultima vreme.

Dacă pot să vorbesc în termeni de cifre, dacă înainte de pandemie de exemplu proporţia adolescenţilor diagnosticaţi cu episoade depresive sau cu tulburări din sfera emoţională era undeva spre un procent de 10% din numărul total de internări pe an, în prezent e undeva între 30 şi 40%, deci este o creştere semnificativă, zicem noi, a prezentărilor la vârsta adolescenţei pentru dificultăţi din sfera emoţională”, a explicat Dr. Florina Rad.

Programele de prevenţie prin care pot fi identificaţi încă de la vârstă preşcolară copiii cu profil atipic sunt un pas important în evitarea problemelor de mai târziu. 

De exemplu, un copil are o criză de tantrum şi primul lucru pe care îl fac, ca părinte sau cadru didactic, îl cert sau îl pun la colţ, el va învăţa doar să nu-şi mai exprime această emoţie, sau îl cert pentru că plânge – ”Nu mai plânge, nu e bine să plângi, nu e frumos să plângi, băieţii nu plâng” sunt sintagme aşa foarte des folosite în populaţia generală, dar care nu ajută copilul cum să înveţe să-şi exprime adecvat emoţiile, cum să îşi gestioneze acea emoţie extrem de intensă şi atunci programe de psiho-educaţie pentru părinţi, de instruire a cadrelor didactice, şi programe prin care am putea să identificăm încă de la vârstă mică, chiar de la vârstă preşcolară, copiii care au profile atipice, nu neapărat de dezvoltare, cât de gestionare a comportamentelor sau emoţiilor intense, copiii hiperactivi, copiii care prezintă tantrumuri, copiii care au aşa-numitele crize de afect la situaţii frustrante, să încercăm să identidicăm şi să intervenim prin psiho-educaţie, cu ajutorul consilierului şcolar, cu ajutorul psihoterapeuţilor”, 

Citește articolul integral pe G4Media.ro

Exit mobile version