Profilul matematică-informatică ar fi putut să se numească și “matematică-engleză” sau “matematică-chimie”, pentru că mai mult ca sigur aceste materii se fac în număr mai mare decât informatica, disciplină căreia la acest moment îi este alocată o singură oră pe săptămână în clasa a IX-a și în clasa a X-a, este de părere profesoara de informatică Dana Lica de la Colegiul Național “Ion Luca Caragiale” din Ploiești, după cum a declarat într-un interviu pentru EduPedu.ro, publicat joi, 1 decembrie.
Aceasta a spus că “numărul alocat informaticii este cu mult mai mic decât este nevoie, nu pentru că i se spune matematică-informatică, ci pentru faptul că încă în sistemul de educație gândirea computațională nu și-a găsit rolul pe care trebuie să îl aibă, ori ea este strâns legată de informatică”.
- Dana Lica are o experiență de 30 de ani ca profesor de informatică la colegiul din Ploiești, a fost desemnată profesor Merito în 2017, pregătește elevi pentru olimpiade europene, și este director al Centrului de Excelență Prahova. De câțiva ani organizează concursul internațional Info(1)Cup al clubului de robotică Info(1)Robotics din Caragiale cu elevi și actuali sau foști absolvenți de universități precum sunt Cambridge, Oxford și Yale (SUA), angajați la Google, pe care i-a pregătit la liceu.
Despre ce înseamnă gândirea computațională și de ce este extrem de necesară în zilele noastre, Lica a explicat: înseamnă “să știu să descompun problema în probleme mai mici, să găsesc tipare mai vechi, să dau la o parte detalii care nu mă interesează, pentru ca apoi să urmez pașii de operații care mă conduc la rezolvarea problemei”.
“Gândirea computațională nu este suficient sprijinită în sistemul preuniversitar. Iar ea ar trebui să fie oriunde, chit că se învață doar la orele de informatică. Nu o ai, nu ai cum să fii decât un om care nu înțelege cum să își planifice activități”, a atras aceasta atenția.
Potrivit actualelor planuri-cadru de la liceu, în clasa a IX-a și a X-a sunt câte o oră de informatică pe săptămână la matematică-informatică neintensiv:
Întrebată în interviu cum comentează ponderea acestei materii în orarele copiilor, la această specializare, Dana Lica a răspuns:
“Specializarea se numește matematică-informatică, iar copiii aceștia au o oră de info, adică minimumul, pentru că mai puțin nu ai cum. Păi specializarea asta putea să fie foarte bine și matematică-engleză sau matematică-chimie, i-am putea spune oricum, pentru că sigur se fac mai multe decât informatica, la momentul actual. Nu am nimic cu celelalte discipline. Dar numărul alocat informaticii este cu mult mai mic decât este nevoie, nu pentru că i se spune matematică-informatică, ci pentru faptul că încă în sistemul de educație gândirea computațională nu și-a găsit rolul pe care trebuie să îl aibă, ori ea este strâns legată de informatică.
Iar copiii aceștia vor fi pregătiți pentru meserii din anii ’30, ’40, ’50, fără gândire computațională nu vor face față. Părerea mea este că acea oră unică de informatică de la liceu nu are cum să pregătească acei copii ca să planifice activități sau ca să își planifice cariera, viața, orice, neavând la bază noțiuni de bază de gândire computațională. Adică să știu să descompun problema în probleme mai mici, să găsesc tipare mai vechi, să dau la o parte detalii care nu mă interesează, pentru ca apoi să urmez pașii de operații care mă conduc la rezolvarea problemei. Gândirea computațională nu este suficient sprijinită în sistemul preuniversitar. Iar ea ar trebui să fie oriunde, chit că se învață doar la orele de informatică. Nu o ai, nu ai cum să fii decât un om care nu înțelege cum să își planifice activități”, a mai explicat Dana Lica.
Întrebată dacă ar fi cazul să fie ore de informatică și la specializările de profil uman, cum este filologia, profesoara a spus:
“Eu aș cere prea mult. Dar credința mea este că tânăra generație trebuie să aibă această oră de informatică. E vorba de o oră de programare de bază. Așa cum s-a reușit la gimnaziu să existe orele de informatică plus TIC, acestea trebuie să fie continuate sau începute pe aceeași bază mai târziu. Dacă la uman nu continuăm cu acestea, atunci la real este neapărat. Până și setarea telefonului este un tipar, memorezi pașii aceia, îi ajustezi.
Stăm atât de prost la partea aceasta de digitalizare, cu toate că la partea de infrastructură avem Internet peste tot prin țară, de viteze mari. Și totuși noi avem atâta lipsă de competențe digitale, și cei mici, și cei mari. Și tot educația e de vină, că ‘nu reușim’ să le potrivim”, a subliniat profesoara.