INTERVIU Dana Lica, profesor de informatică și director al Centrului de Excelență Prahova: Dacă ținem elevii în bănci și noi, profesorii, stăm la tablă, atunci educația lor nu va fi completă. Trebuie să înțelegem că suntem piese de puzzle care le completează formarea în fiecare an școlar

8.037 de vizualizări
Foto: EduPedu.ro
Elevul trebuie împuternicit la ore și să i se acorde putere de a crea, de a vedea un rezultat al muncii lui, iar pentru a performa îi este necesar sprijin de la niște părinți care “înțeleg că educația e singurul bagaj cu care copilul pleacă de acasă la 18 ani”, spune Dana Lica, profesor de informatică cu o experiență de 30 de ani, de la Colegiul Național Ion Luca Caragiale din Ploiești și director al Centrului de Excelență Prahova din 2014, într-un interviu pentru EduPedu.ro.

În laboratorul de informatică la etajul II al liceului, unde am găsit-o ca să discutăm despre ce înseamnă performanța în educație, Dana Lica pregătește în fiecare zi elevi pentru competițiile balcanice, europene și internaționale de informatică de unde se întorc de mereu cu mențiuni speciale, medalii de bronz, argint sau aur.

Elevii ei sunt actuali studenți sau absolvenți de Cambridge, Oxford, Yale (SUA), pe Computer Sciences, este profesor premiat Merito în 2017, iar concursul internațional pe care îl organizează fără finanțare de la Ministerul Educației, Info(1)Cup, a ajuns la ediția a VII-a cu ajutorul elevilor de la centrul de excelență și de la clubul de robotică pe care îl coordonează în colegiu. Cu clubul de robotică Info(1)Robotics a ajuns și în SUA, în Texas, în aprilie 2022, la cea mai mare competiție STEM din domeniu, unde a obținut premiul “Blast of Energy” (“Explozie de energie”) din partea juriului.

Aceasta a explicat în interviu despre cum centrele de excelență supraviețuiesc cu greu și faptul că de la ele se așteaptă să producă și să întrețină performanță, cu “un cadru legislativ incoerent, o subfinanțare groaznică” și profesori care predau în sistem fără să fie formați în facultăți să lucreze cu tinere talente sau elevi cu nevoi speciale.

Ea mai vorbit și despre faptul că informatica și gândirea computațională, în liceu – în lumea de astăzi în care abordarea problemelor sistematic și planificarea atentă a vieții sunt atât de necesare – sunt foarte puțin abordate, ceea ce nu garantează că elevii de astăzi vor fi adulții din anii ’30, ’40, ’50, care să își poată gestiona eficient sarcinile, viața, relațiile la locul de muncă și așa mai departe.

“Eu am descoperit elevul ca un actor extrem de important în clasă, nu doar ca beneficiar. El poate să interacționeze extrem de mult în cadrul orelor care vor avea un rol formativ. Trebuie să împuternicim elevul și să îi dăm responsabilități. De ce? Pentru că sigur învățământul va fi diferit în 10 ani, în 15 ani, ne gândim că, în 2040, meseriile de atunci nu sunt inventate încă.

Oricum este o provocare ce și cum să învățăm elevii acum ca să poată să se descurce în viață peste 15 ani. Ce i-aș spune Danei de acum 30 de ani este să aibă încredere și să își facă orele altfel, să apeleze la opționale integrate, să iasă cu elevii din bănci ca să facă produse, să își vadă munca – ceea ce eu am și făcut. Legat de orele altfel: aici este vorba despre transdisciplinaritate – nu învăț doar informatică, nu învăț doar engleză, doar biologie, ci eu ca profesor vin să completez o mică piesă din puzzle care înseamnă educația din anul respectiv.

Ori dacă ținem elevii în bănci și noi stăm la tablă și nu îi vedem că fac, creează ei, educația lor nu va fi completă”, a subliniat aceasta, în interviu, integral mai jos.

Nu ai cum să vezi meseria de profesor ca pe o corvoadă

Despre decizia ei de a intra în profesorat, Dana Lica povestește că “eram destul de debusolată în clasa a XII-a, însă o iubeam foarte mult pe doamna de matematică din liceu, la fel și pe cea din gimnaziu, iar tata m-a convins că nu mă văd într-o secție de uzină, așa cum era atunci tendința de a deveni inginer”.

Ce vă motivează să veniți în fiecare zi la școală? Sunt 30 de ani doar de Caragiale, până acum.

“Nu sunt cuvinte mari când spun că elevii mă motivează. Eu vin la cineva foarte apropiați mie, vin ca acasă, chiar dacă sună șablonat. Nu vin ca la o corvoadă, oricum altfel nu ai cum să vezi meseria aceasta decât pe una excepțional nobilă. E greu să fii profesor din punctul acesta de vedere dacă nu ai har sau dăruire. Sau dorință”, răspunde Lica.

Întrebată dacă ar încuraja un tânăr să devină profesor, profesoara a răspuns: “cu siguranță. Este una dintre cele mai frumoase meserii. Trăiești în tinerețea și în exuberanța și în creativitatea copiilor, doar pauzele îți mai rămân, mie nici acelea, pentru că stau în laborator cu ei”.

Foto: EduPedu.ro

Cum vedeți problema numărului scăzut de tineri care să devină profesori de informatică sau pe materiile din domeniul științelor exacte?

“În general meseria de profesor a fost decredibilizată, iar asta este una dintre cauze. Pe de altă parte există și o deprofesionalizare a meseriei, din păcate. Sunt multe de făcut ca să o recredibilizăm și ca să recapete statutul în societate. Iar aceste lucruri trebuie făcute de cei care ne conduc, dar nu numai. Trebuie mișcate lucrurile și de jos, ține de cât de responsabil este fiecare.

Meseria de profesor cred că trebuie să scoată în evidență o motivație și o dorință de a fi printre copii, la catedră. Și mulți dintre tineri sunt sigură că privesc cu plăcere treaba asta, nu o privesc ca pe un lucru rău, cu toate că este destul de obositor, provocator. E nevoie de motivație, o dată, dar și de finanțare – să fie la fel de importantă precum este meseria de cadru didactic“, explică Dana Lica.

Formarea inițială, precară în practica pedagogică

“Cred că ar mai trebui foarte mult umblat la formarea inițială, dar aici cred că ține de cei care deja și-au ales să devină profesori. Trebuie regândită pentru a fi primitoare, să fie promovate și avantajele acestei cariere – atunci când o să fie avantaje mai concrete, mă refer la stimulente, de exemplu – chiar și în media: presă și rețele de socializare.

Există proiecte comune între mediu de business și tineri, sunt și internship-uri pentru studenți, dacă ne gândim, dar bat mai mult spre companii. Putem spune, însă, că un internship în sistemul de învățământ este practica pedagogică care, la ora actuală, așa cum prevede proiectul legii educației [N. Red. în lucru], este prea puțin accentuată. Nu există prevederi clare despre această practică, nu este definită, explicată, nu se discută despre ea decât ca până acum, ori e parte – sau ar trebui să fie – din schimbarea pentru a avea calitate.

Licența nu este suficientă, nu putem să ne ocupăm de o clasă de copii doar pentru că știm Română – Engleză și atât. Masterul didactic de doi ani este extraordinar, pe el aș pune accent în formarea profesorilor”, este de părere profesoara.

“Legat de prevederea din proiectul de lege a învățământului preuniversitar, aceea referitoare la faptul că orice persoană cu studii superioare ar urma să poată preda în școli dacă susține un test la Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD) – mi se pare insuficient, pentru că îți trebuie atât cunoștințe academice, cunoștințe de teoria predării, cât și practica predării. E nevoie de stagii didactice, module de practică la catedră, pentru că altfel nu vom rezultate foarte bune cu tinerii de astăzi care intră în școli. Este vorba de o practică serioasă, cu mentori, există și un corp național de mentori, din care fac parte, dar nu avem vreun program care să ne valorifice experiența încă”, mai apreciază aceasta.

Ce i-ați spune Danei de acum 30 de ani?

“Eu am descoperit elevul ca un actor extrem de important în clasă, nu doar ca beneficiar. El poate să interacționeze extrem de mult în cadrul orelor care vor avea un rol formativ. Trebuie să împuternicim elevul și să îi dăm responsabilități. De ce? Pentru că sigur învățământul va fi diferit în 10 ani, în 15 ani, ne gândim că, în 2040, meseriile de atunci nu sunt inventate încă.

Oricum este o provocare ce și cum să învățăm elevii acum ca să poată să se descurce în viață peste 15 ani. Deci ce i-aș spune Danei de acum 30 de ani este să aibă încredere și să își facă orele altfel, să apeleze la opționale integrate, să iasă cu elevii din bănci ca să facă produse, să își vadă munca – ceea ce eu am și făcut. Legat de orele altfel: aici este vorba despre transdisciplinaritate – nu învăț doar informatică, nu învăț doar engleză, doar biologie, ci eu ca profesor vin să completez o mică piesă din puzzle care înseamnă educația din anul respectiv.

Ori dacă ținem elevii în bănci și noi stăm la tablă și nu îi vedem că fac, creează ei, educația lor nu va fi completă”, subliniază aceasta.

Întrebată dacă simte că și alți profesori din țară își înțeleg rolul la fel ca ea, Lica a răspuns: “Eu sunt o persoană optimistă și pot să vă spun că multe lucruri s-au schimbat în bine în școlile din țară. Schimbarea vine tot de jos, încetul cu încetul. Să ne gândim câte școli nu fac proiecte Erasmus, activități de voluntariat – orice, toate se adună pentru copii și contează”.

Foarte mulți absolvenți ai acestui liceu, pe care i-ați pus pe panouri în laboratorul de informatică, au ajuns și au terminat Universitățile Cambridge și Oxford pe științe informatice. Ce credeți că a contat în determinarea lor de a ajunge acolo?

“Toți cei care au plecat au vrut să vadă și cum e și afară, asta i-a motivat în plus. Au aflat eventual de la colegii mai mari care au plecat în străinătate ce oportunități în timpul facultății au avut și și asta i-a mânat. Plus că au fost foarte serioși, capabili de muncă, așa cum spuneam – elevii mei muncesc cot la cot cu adulții, poate și tinerețea le dă atâta forță, sunt foarte energici de dimineață până seara, o fac și sâmbăta, și duminica, încontinuu, așa performezi, către cele 10.000 de ore care te fac specialist într-un domeniu.

Și când o faci din pasiune și din plăcere, e într-adevăr și anturajul, o competiție sănătoasă, aici avem o tradiție: este și colegiul, și clubul de informatică, este și centrul de excelență care contează. Copiii mi-au cerut zilele trecute să vină la școală ca să susțină o competiție, se simt ca acasă aici, ori treaba asta nu poți să o faci într-un loc care te frustrează, te face să te simți nesigur. Iar rezultatul a fost pe măsură”, mai zice Dana Lica.

Foto: EduPedu.ro

Cum și când ați observat că acești copii fac performanță? Ce le trebuie sau ce au deja?

“Ei au un trio – profesor, părinte și elev. Toți copiii aceștia sunt copii sprijiniți de părinți. Și nu e vorba de materiale în treaba asta, e vorba despre o liniște și de o familie care sprijină și înțelege că educația e singura avere pe care o are copilul când pleacă de acasă. Acesta este bagajul, fie că merge la București, la Cluj, la Cambridge sau la Oxford – cu educația primită până la 18 ani.

Și atunci acești copii au astfel de părinți cărora le mulțumesc pentru că există atât de frumos pe lângă ei. Iar atunci când la școală găsesc activități care le fac plăcere, care le pun în evidență potențialul, se sprijină reciproc, își măresc familia și continuă ce au început acasă. De asta au ei nevoie ca să facă performanță, poate și de un profesor mai abil. Pasiune trebuie să existe în toți, dorință trebuie să existe în toți, sacrificii fac toți: și părinții, și profesorul, și elevul, toți trebuie să fim creativi, eu pentru elevul meu, eu pentru copilul meu, eu copilul pentru mine însumi.

Toate acestea pentru ca eu, copilul, să fiu mai sus cu un pas decât eram ieri. Dacă fiecare își pune această problemă, sigur copilul urcă. Despre asta vorbim. Este elevul în centru? Da, al școlii și al familiei“, spune profesoara.

Orele de informatică din liceu, insuficiente pentru a cultiva gândirea computațională

În clasa a IX-a și a X-a sunt câte o oră de informatică pe săptămână la matematică-informatică neintensiv. Cum comentați ponderea acestei materii în orarele copiilor, la această specializare?

“Specializarea se numește matematică-informatică, iar copiii aceștia au o oră de info, adică minimumul, pentru că mai puțin nu ai cum. Păi specializarea asta putea să fie foarte bine și matematică-engleză sau matematică-chimie, i-am putea spune oricum, pentru că sigur se fac mai multe decât informatica, la momentul actual. Nu am nimic cu celelalte discipline. Dar numărul alocat informaticii este cu mult mai mic decât este nevoie, nu pentru că i se spune matematică-informatică, ci pentru faptul că încă în sistemul de educație gândirea computațională nu și-a găsit rolul pe care trebuie să îl aibă, ori ea este strâns legată de informatică.

Iar copiii aceștia vor fi pregătiți pentru meserii din anii ’30, ’40, ’50, fără gândire computațională nu vor face față. Părerea mea este că acea oră unică de informatică de la liceu nu are cum să pregătească acei copii ca să planifice activități sau ca să își planifice cariera, viața, orice, neavând la bază noțiuni de bază de gândire computațională. Adică să știu să descompun problema în probleme mai mici, să găsesc tipare mai vechi, să dau la o parte detalii care nu mă interesează, pentru ca apoi să urmez pașii de operații care mă conduc la rezolvarea problemei. Gândirea computațională nu este suficient sprijinită în sistemul preuniversitar. Iar ea ar trebui să fie oriunde, chit că se învață doar la orele de informatică. Nu o ai, nu ai cum să fii decât un om care nu înțelege cum să își planifice activități”, a mai explicat Dana Lica.

Să fie ore de informatică și la specializările de profil uman, cum este filologia?

“Eu aș cere prea mult. Dar credința mea este că tânăra generație trebuie să aibă această oră de informatică. E vorba de o oră de programare de bază. Așa cum s-a reușit la gimnaziu să existe orele de informatică plus TIC, acestea trebuie să fie continuate sau începute pe aceeași bază mai târziu. Dacă la uman nu continuăm cu acestea, atunci la real este neapărat. Până și setarea telefonului este un tipar, memorezi pașii aceia, îi ajustezi.

Stăm atât de prost la partea aceasta de digitalizare, cu toate că la partea de infrastructură avem Internet peste tot prin țară, de viteze mari. Și totuși noi avem atâta lipsă de competențe digitale, și cei mici, și cei mari. Și tot educația e de vină, că ‘nu reușim’ să le potrivim”, subliniază profesoara.

Întrebată, despre bacalaureatul la informatică, dacă i se pare actual, cum îi comentează forma de acum, Lica a spus că “bacalaureatul la informatică le testează cunoștințele generale învățate în acele ore (puține) de care ziceam mai devreme. Despre faptul că se dă pe hârtie, nu este nicio problemă, pentru că nu ar fi nevoie de un calculator pe care să ruleze codul. Sunt secvențe de cod, itemi cu răspunsuri multiple sau secvențe de completat. La nivelul actual, e rezonabil, după mine”.

În proiectul legii învățământului preuniversitar, informatica s-ar da, din 2027, la Bacalaureat, ca probă scrisă facultativă în urma căreia absolventul de liceu să primească o certificare. Cum vedeți această situație?

“E același lucru. Gândirea computațională nu va fi verificată la acești copii: să vezi că rezolvă o problemă prin descompunerea în probleme mai mici. Eu aș vedea-o sus, adică noțiuni de bază, de cultură generală în informatică, ar trebui testate, dacă tot ar fi o probă comună la Bac, acolo ar trebui să se regăsească și informatica.

Altfel, ca probă facultativă, puțini copii o să o aleagă, poate doar dacă va fi cerută de universități la admitere, de exemplu”, potrivit acesteia.

Foto: EduPedu.ro

Ce ați observat, ca metodă de lucru, că funcționează în a apropia elevii de informatică?

“Elevii pot fi speriați în clasa a IX-a, temători că nu o să facă față, se pot întreba ‘dar stai, ce m-a pus doamna profesoară să fac’, dar să nu uităm că ei au calculatoare de mici. În plus, avem atât de multe resurse la informatică, online, site-uri unde poți rezolva direct probleme de informatică, cu răspuns imediat și corectare. Pregătirea elevului poate fi continuă, de oriunde s-ar afla. Sunt și platforme făcute de voluntari români, foști olimpici, studenți, profesori, incredibil de utilizate, cum ar fi pbinfo.ro, infoarena.ro, campioni.edu.ro, plus cele din afară.

Deci sunt proiecte ale societății făcute fără să fie de undeva de la centru”, mai remarcă Dana Lica.

Lucrați la un colegiu național. Cum vedeți posibilitatea de a se organiza admiteri separate pentru un procent din locurile de la aceste colegii?

“Îmi pun problema echității. Cred că dacă se rămâne la această variantă, subiectul ar trebui să fie așa: să regândim evaluarea națională ca examen de intrare la aceste colegii sau, dacă se vrea cu subiect separat, ceea ce este foarte corect, se pot susține, după părerea mea, examene de specialitate. De exemplu, ‘vreau să intru la Caragiale la o clasă de informatică’. Bun, atunci pentru a intra la o clasă de matematică-informatică intensiv informatică oriunde în țară, nu doar aici, ar exista un subiect unic, la nivelul țării, care poate fi facultativ, ales de cei care vor să intre la această clasă, cu mențiune în fișa de înscriere.

Așa văd ca să fie echitabil. E clar că mediul urban își sprijină elevii mai mult decât mediul rural, iar asta ar fi o pârghie pentru cei din rural să se înscrie acolo unde visează”, declară aceasta.

Legat de ideea anunțată în iunie 2022 de ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, de a exista clase de excelență în colegii, pe modelul unor clase de la licee private unde copiii se concentrează pe o anumită materie, Dana Lica a apreciat că “e greu să credem că am putea face măcar o clasă specială la un liceu sau la mai multe școli, pentru că ne gândim la numărul de copii – 25, 30, 40 – de clasa a IX-a, pasionați de aceeași materie și doritori să facă performanță. S-ar putea face, să zicem, dar trebuie să fie asigurați că parcurg trunchiul comun, că au programă adaptată etc.”.

Centrele de excelență – multe nu supraviețuiesc. “La noi totul a fost o provocare”

“Eu sunt omul de cealaltă parte, care a stat și a muncit și a clădit la Centrul Județean de Excelență Prahova din 2014. Am spus și la întâlnirea cu ministerul din 4 august, cea a profesorilor Merito, în dezbaterea proiectelor de legi ale educației: la noi totul a fost o provocare, o pilotare continuă a unor noi situații. Cel mai greu ne este pentru că avem un cadru legislativ incoerent, o subfinanțare groaznică, o lipsă de motivare a profesorilor extraordinară. Deci noi vrem să avem grijă de performanță și de noile talente așa:

1. fără a finanța centrele de excelență;

2. fără să avem profesori care în formarea inițială să învețe cum să gestioneze cazurile copiilor supradotați sau ale celor cu nevoi speciale. Ei vor vedea din mers ce să facă, vin nepregătiți, vor vedea cum integrează tinere talente și pe cei cu nevoi speciale”, punctează Dana Lica.

“Plus că nu avem cursuri speciale, la școală, pentru copiii talentați. Așa că centrele de excelență au misiunea foarte importantă de a crește o cultură a performanței în comunitate. Și în alte județe în care există aceste CE, de acolo vine cultura performanței. În Prahova, avem rezultate foarte frumoase și multe proiecte, școlarizăm acum 780 de copii, deci foarte mulți copii, de la clasele a V-a la a XII-a, pe 11 discipline. Iar pe acești copii îi aduci la centru în weekend, pe grupe, copii care să dorească să facă lucruri în plus față de aprofundare pe disciplina respectivă. Și e fezabil pentru că se realizează.

Iar de lipsa de motivare a profesorilor, de finanțare, am trecut cu greu, cu multe eforturi. În ceea ce privește performanța care se poate face la nivel de centru, vreau să vă spun că, de exemplu, la informatică, la olimpiada internațională de informatică pe echipe, centrul nostru a obținut medalia de argint. O echipă formată din doi elevi de la Caragiale, de la Mihai Viteazul. Puși la un loc, acești patru copii au avut o putere mare. Desființarea centrelor de excelență ar face imposibilă cuplarea/ conectarea viabilă a lor, a copiilor, în activități care să le potențeze puterea.

Am avut copii alături, primăria, dar nu peste tot se întâmplă la fel, nu au putut funcționa efectiv, s-au închis. Îți trebuie bani de la autoritățile locale. Pe salarii, un ordin de ministru din 2020 stabilește că banii vin de la bugetul de stat, CE devenind atunci unități conexe ale ME. Pentru bunuri…

La ultimele discuții ni s-a spus că nu s-ar desființa, dar până nu vedem negru pe alb…

Avem copii care au luat argint la olimpiada europeană de informatică pentru juniori. De exemplu, Iulian, care este din Vălenii de Munte, el nu a făcut niciodată informatică la școală. Deci el rămânea nedescoperit, pentru că niciodată nu s-ar fi făcut o clasă de excelență la el acolo. Mereu când îl chema doamna, sâmbăta, venea să lucreze la centru, în loc să stea acasă. E greu să construiești și foarte ușor să rupi, așa, dintr-un pix. Vom vedea când apar proiectele consolidate de legi ale educației”.

Foto: EduPedu.ro

Învățământul de performanță a fost păgubit prin lipsa măsurilor legislative și a unei incoerențe în actul legislativ. Legislația actuală, am vorbit și la întâlnirea de la Minister unde am fost în vară (…) doamna director Timofte de la Iași dădea un exemplu că un profesor care vine să lucreze la o oră la centrul de excelență ia în jur de 50 de lei, dacă este și cadru universitar și nu are modul psihopedagogic, ia și mai puțin. Păi ce să zic, acesta este sprijinul financiar pe care îl acordă statul.

Fiecare centru își gestionează orele în funcție de normele pe care a reușit să le obțină, deci depinde de la județ la județ numărul de ședințe, te încadrezi în numărul de ore. Noi de exemplu în Prahova nu reușim sa facem anul acesta mai mult de 17-18 ședințe la o grupă de excelență pe o disciplină. Ele se fac sâmbăta, dar pot fi și după-amiaza în cursul săptămânii, daca se adună copii de la același liceu, se mai întâmplă și așa. Facem planificări pentru ședințe, iar profesorii vin în funcție de disponibilitate”, a adăugat ea.

Aceasta a oferit și un exemplu: “La matematică avem în jur de 30-40 de profesori din județ, oricum îți trebuie 3-4 profesori la o grupă, e interesul foarte mare pe gimnaziu”.

“Avem și o fată care a luat premiul I la olimpiada națională de geografie, venită de la Măneciu, care a învățat la centru pentru concurs. Legat de astronomie, păi această materie se face instituționalizat în cadrul centrelor de excelență, la școală nu este studiată decât ca un opțional pe care nu îl au mulți. Avem o grupă la Văleni și una la Caragiale la Ploiești, iar acești copii vin și cu rezultate de la olimpiade”, a completat ea.

Cum e să organizezi o competiție internațională cot la cot cu elevi de liceu

Dana Lica ne-a povestit și despre faptul că săptămâna trecută a plecat la Șumen, în Bulgaria, la turneul internațional de informatică, unde la de la liceul ei a participat o echipă de elevi ca invitată, pe lângă echipa de seniori și cea de juniori (maximum clasa a IX-a) ale României. În total, sunt 7 ploieșteni care au concurat cu Regatul Unit, Israel, Ucraina, Egipt, Bulgaria, Arabia Saudită etc., despre care EduPedu.ro a scris aici. S-au întors acasă cu 6 medalii, dintre care una de aur absolut. Foto mai jos:

Foto: Facebook.com

Dana Lica desfășoară, prin Centrul de Excelență, și un concurs de informatică care între timp a ajuns internațional, fără finanțare de la Ministerul Educației, Info(1)Cup, acum la ediția a VII-a. Anul trecut a fost prins în calendarul olimpiadelor internaționale fără finanțare de la ME, “ne descurcăm singuri, pentru că finanțare ar implica mai multe obligații, printre care și respectarea metodologiei cadru a ME de a acorda medalii. Pe când noi ne conformăm metodologiei internaționale care este diferită. Am avut data trecută participanți din 14 țări, 165 de elevi”, spune Lica.

“Toate cele trei comisii sunt formate din elevi ai Centrului de Excelență, foști olimpici, studenți, PR-ul și Tehnicul la fel – toți copii de la centrul de excelență Prahova. Este special pentru că am trecut în mediul online cu el, odată cu pandemia, fiind un onsite instituționalizat: elevii din țări participă de la ei, monitorizat, controlăm totul de aici de la Ploiești, urmărim înregistrările din săli. Evaluarea tot pe regulile internaționale se face, ranking-ul e făcut la 10 minute după ce se termină competiția”, mai povestește profesoara. Iar comitetul științific e format din studenți la Cambridge, Oxford, este și cineva de la Yale, SUA, foști elevi ai liceului, potrivit acesteia.

“Deci ce i-aș spune Danei de acum 30 de ani e că e incredibil ce pot face copiii dacă îi împuternicești, că ai ce învăța în fiecare zi de la fiecare elev”, adaugă profesoara de informatică.

Ea a comentat și nominalizarea și premierea Merito din anul 2017: “Mi-a mai dat energie cât pentru 30 de ani. Mai sunt atâția profesori care fac lucruri mărețe în educație – jos pălăria. Sunt așa de mulți profesori speciali în țară, e o modalitate de a recredibiliza profesia. Avem de învățat pentru a deveni cei mai buni”, conchide ea.


12 comments
  1. Dar ce sa mai spunem la gimnaziu, unde avem o ora de Geografie la clasele 5-7. Este normal sa se introducă tot felul de materii de Educații……..și sa se taie ore de Geografie?

  2. De-a lungul anilor,am vazut directori si diriginti care se laudau cu rezultatele obtinute de elevi la bacalaureat sau la evaluarea nationala.Nu aminteau ,in laudarosenia lor,nimic despre profesorii care muncisera atatia ani cu acei elevi la disciplinele de examen(lb.romana,matematica,geografie ….).Daca elevii doamnei au ajuns informaticieni de top,o felicit.Daca sunt medici,fizicieni,meritul doamnei este ceva mai putin deosebit.Asa ca,mai terminati cu laudaroseniile care nu folosesc la nimic!

  3. Doamna Dana stie si limba rusa?Dupa cum vorbeste,cred ca da.Mama domniei sale a fost profesoara de rusa intr-un orasel din Prahova.Era o dulceata de om:modesta,sincera.Pacat ca doamna Dana nu ii seamana.Bate campii si se lauda cu realizarile altora.Ba se mai si plange ca n-o ajuta tara.Pe bune?!Pai,la Caragiale invata copiii bosilor din Ploiesti.

  4. Centrele de excelență sunt niste găselnițe mâncătoare de bani . La Alba clasele de excelență au profesori mediocrii, selectati pentru simplul motiv ca au legaturi cu partidul din care face parte directorul . Sunt profesori care nu au avut pana la selectie rezultate foarte la olimpiadele scolare. Ce fel de centru e ca ,fiecare elev inscris si nu selectat pe baza unor teste , se pregateste in scoala lui si nu centralizat . In plus auzisem ca au si consilier care isi consiliaza doar banii pe care-i primeste ca fiul meu, in Alba Iulia, nu a vazut-o si nu stie cine e. Halal excelenta

  5. Cine ar veni profesor de informatica si nu s-ar angaja in IT?
    Daca cei din IT sunt scutiti de impozit profesorii de informatica de ce nu sunt si ei scutiti de impozit?
    Toti care lucreaza in IT primesc laptop, profesorii de informatica de ce nu primesc?
    Cei care lucreaza in IT primesc bonusuri de Craciun si Paste, profesorii de informatica de ce nu primesc?
    Cei care lucreaza in IT fac cursuri pe banii firmei, profesorii de informatica de ce nu fac cursuri pe banii scolii?
    Cei din IT au asigurare privata de sanatate pe banii firmei, profesorii de informatica de ce nu sunt si ei asigurati?

    Daca cineva are raspunsuri la aceste intrebari sau motive sa devina profesor de informatica, il invit sa ne spuna parerea lui.

  6. Da, e meriroriu să evoluezi atât pe linia specialității cât și pedagogic și să vezi în elev și în familia acestuia doi parteneri de lucru în direcția performanței…dacă și pe elevii de acum 20 de ani îi vedea la fel…

  7. Cuvinte goale. E usor sa vorbesti in astfel de termeni cand predai la clase de elita sau bine selectionate. As vrea să o văd pe această doamnă profesoară cum aplică asemenea inepții în sala de clasă. Din câte observ, susține ideea examenului organizat de către licee, fapt care ar înmulți considerabil admiterea pilelor cu ștaif de partid. E cumva un articol plătit?

  8. Cum sa fie bine ca sa nu fie rau!
    Cu peste 28 de elevi in clasa nu poate fi vorba de excelenta!
    Daca se doreste calitate trebuie redus numarul de elevi in clasa, ca fiecare elev sa aiba sansa sa vorbeasca cu profesorul, ca profesorul sa poata intercationa cu fiecare elev, ca profesorul sa corecteze cu atentie temele, lucrarile….

  9. Un interviu care reflecta cum se ascund profesorii din Romania dupa rezultatele catorva elevi. Doamna spune ca “ elevii ei sunt actuali studenți sau absolvenți de Cambridge, Oxford, Yale (SUA)”. Din felul cum o spune rezulta ca daca te duci la aceasta profesoara ajungi la vreo universitate foarte cunoscuta. Acestea sunt evident povesti. Faptul ca vreo cativa elevi ai acestei doamne au rezultate nu inseamna ca i de datoreaza ei rezultatele respective. E doar o banala asociere. Aceste scoli “de elita “ selecteaza de fapt elevi pregatiti de parinti sau de altii si se lauda cu ei. Ministerul ar trebui sa intervina si sa stopeze aceasta practica.

    1. Am mai auzit despre dna profesoara. Muncește foarte mult cu copiii, iar rezultatele se vad. E păcat sa aruncam cu noroi în oameni care chiar se implica în ceea ce fac.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENTE Creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar, inițiativă legislativă a grupului USR pentru Educație, depusă la Parlament / Senatorul Ștefan Pălărie: Salariul unui debutant ar urma să crească de la 1985 lei la 2715 lei. Nu poți face reforme cu burta goală

USR a depus miercuri, la Parlament, o inițiativă legislativă care propune creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar, începând din anul…
Vezi articolul
Karina Bode / Foto: Captura Salajeanul TV

SURSE: Karina Bode, soția ministrului de interne, candidează pe postul de director la Grădinița 251 din Sectorul 1, București. A luat interviul cu 8,40 și are un punctaj total mai mare ca al actualei directoare, contracandidată

Karina Bode, soția ministrului de Interne, Lucian Bode, fostă directoare de grădiniță în Zalău, județul Sălaj, candidează la concursul pentru directori 2022 pentru un post de director de grădiniță în…
Vezi articolul

Titularizare 2022: Miercuri, 13 iulie, are loc proba scrisă. Sunt interzise instrumentele de scris a căror cerneală se poate șterge / Când poate fi anulată lucrarea – procedura de concurs

Proba scrisă a examenului de Titularizare 2022 se desfășoară miercuri, 13 iulie, potrivit calendarului oficial. Ministerul Educației a trimis către inspectoratele școlare o procedură privind desfășurarea probei scrise a concursului…
Vezi articolul

Ministerul Educației acceptă înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani după 31 decembrie 2019. Peste 150 de copii fuseseră respinși, deși aveau aviz de la psihologi

Ministerul Educației schimbă procedura de înscriere la clasa pregătitoare și acceptă copiii care împlinesc 6 ani după 31 decembrie 2019 și în cazul cărora psihologii au dat aviz că sunt…
Vezi articolul