Eurostat: România este pe locul 2 în Europa, după Franța, la numărul mare de elevi care îi revin unui învățător

3.312 vizualizări
În 2017, în România erau 19,4 elevi la un învățător, potrivit Eurostat, cu 5 elevi mai mulți față de media Uniunii Europene. De precizat că România înregistrează numeroase extreme la acest capitol, după ce în legea educației a fost introdusă, în 2012, posibilitatea exceptării numărului limită de copii la clasă. În școlile din marile orașe, dar și în școlile din reședințele de comune sunt frecvente cazurile de clase cu peste 35 de copii.

Cele mai mari rate elevi-profesor sunt în Franța – 19,6, România şi Cehia – 19,1.

La polul opus, cele mai mici rate sunt în Luxemburg 9 elevi la un învățător, Grecia 9,4 şi Lituania 10,6.

În învățământul primar, în 2017, erau 48.009 cadre didactice şi 928.245 de elevi.

Datele arată că în toată Uniunea în învățământul primar erau 29,3 milioane de elevi şi 2,2 milioane de învățători, adică o medie de 14,7 elevi la un cadru didactic.

În privința gimnaziului, România are o rată de 12,1 elevi per profesor în 2017. România apare astfel pe locul 9 în Europa la acest capitol, cei mai mulți elevi care revin unui profesor fiind în Olanda – 16,1, Marea Britanie – 15,2 şi Franța – 14.

Cei mai puțini elevi la un profesor de gimnaziu sunt în Malta – 6, Slovenia şi Lituania, câte 7.

România urcă pe locul 6 în clasament când vine vorba despre numărul de elevi de liceu care îi revin unui profesor, rata fiind de 13,7%, față de 18,2 în Finlanda (cea mai mare din UE) şi de media UE aflată la 12,2.

România apare, aşadar, atunci când vine vorba despre rata medie a numărului de elevi raportat la numărul profesorilor, în topul Uniunii Europene pe toate nivelurile de învățământ preuniversitar.

Oficial, în România legea educației prevede „nu mai mult de 20” de copii în grupa de grădiniță, „nu mai mult de 25” de copii în clasa pregătitoare – clasa a IV-a, „nu mai mult de 30” de copii în clasa de gimnaziu și „nu mai mult de 30” de elevi în clasa de liceu și școală profesională.

Toate limitele de mai sus au fost anulate, însă, de următorul articol din aceeași lege a educației: Articolul 63 – „(3) În situații excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1)”. Detalii despre acest subiect aici.

FOTO: Eurostat


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În ultimii 10 ani a crescut cu 3% numărul celor care au absolvit studii superioare, potrivit datelor INS privind Recensământul Populației și Locuințelor 2021 / Doar 16% din populația țării a absolvit o facultate, adică 3 milioane de persoane

Datele privind Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, publicate vineri, 30 decembrie, de Institutul Național de Statistică, arată că doar 3% din populația României a absolvit studii superioare în ultimii…
Vezi articolul

Educația va fi întotdeauna un șantier în lucru. Acești copii au nevoie de oameni care să-i vadă, să treacă dincolo de hainele murdare, de pantofii rupți, de caietele lipsă, a mărturisit Mihaela Bucşa, profesoară de Fizică la două școli din Brașov, premiată la Gala Merito

„Părinții, care aveau cel mult patru clase, mă întrebau la ce le trebuie copiilor atâta școală. Nu au de unde să știe că școala îi ajută, trăiesc cu sentimentul că…
Vezi articolul

În zilele de 15 și 16 aprilie, profesorii depun la secretariatele școlilor cererea pentru prelungirea contractului de muncă pentru anul școlar 2025-2026. Care sunt criteriile de departajare

Profesorii pot depune la școală, în zilele de 15 și 16 aprilie, cererea pentru prelungirea contractului de muncă pe perioadă determinată, potrivit metodologiei-cadru de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Este vorba despre…
Vezi articolul

DOCUMENT Mai mulți istorici protestează față de „cenzura” prin care se limitează accesul liber și neîngrădit la Arhivele Naționale: „Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative” / „Reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale”

Mai mulți istorici semnează o scrisoare deschisă prin care protestează împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce…
Vezi articolul