Elevii de la profilul umanist, specializarea Științe Sociale, care intră la liceu în anul școlar 2026-2027, vor studia o nouă disciplină, „Matematică aplicată în științe sociale”, potrivit programei publicate în Monitorul Oficial. Elevii vor analiza inclusiv afirmații de tipul „dacă o decizie politică reduce taxele, atunci crește consumul”, pentru a înțelege relațiile logice și erorile de raționament.
- OFICIAL Programele școlare de liceu la 87 de discipline, după care vor învăța elevii de clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 / Descarcă documentele
- OFICIAL Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, care intră în vigoare în septembrie 2026
- OFICIAL Programele școlare de liceu pentru 320 de discipline, după care vor învăța elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 / Descarcă documentele
Disciplina „Matematică aplicată în științe sociale” face parte din curriculumul de specialitate și va avea alocată o oră pe săptămână.
Va fi predată la clasele a XI-a și a XII-a și va pune accent pe interpretarea datelor, analiza graficelor, statistică, probabilități, logică și utilizarea matematicii în contexte sociale reale, de la economie și sondaje până la analiza informațiilor din spațiul public.
Aplicarea noului curriculum liceal începe progresiv din anul școlar 2026-2027, iar această programă va intra efectiv în vigoare pentru elevi începând cu anul școlar 2028-2029.
Disciplina „Matematică aplicată în științe sociale” își propune să transforme matematica „într-un limbaj de descriere și caracterizare a realității sociale”, accentul mutându-se de la formule și formalism la „analiză, interpretare și decizie”, potrivit documentului.
Orele de matematică pentru elevii Științe Sociale, pe ani de studiu
Pentru specializarea Științe Sociale, conform planurilor-cadru pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi, aprobate ca anexe la OMEC nr. 4350/2025, studiul disciplinelor din domeniul Matematică are următoarea alocare orară săptămânală defalcată pe segmentul trunchi comun (TC), respectiv pe segmentul curriculum de specialitate (CS):
Ce vor învăța elevii la ora de Matematică aplicată în științe sociale
Structura programei este organizată pe domenii de conținut care reflectă arii de aplicare a matematicii în științele sociale:
– elemente de logică și gândire critică;
– numere, mărimi și relații de proporționalitate;
– matrice și grafuri – reprezentări structurale ale relațiilor;
– funcții și studiul comportamentului acestora;
– statistică și probabilități.
Elevii trebuie să învețe:
- să interpreteze corect informația numerică din spațiul public;
- să analizeze relații cantitative între fenomene sociale;
- să utilizeze modele matematice simple în fundamentarea deciziilor;
- să înțeleagă limitele modelelor și ale predicțiilor bazate pe date”.
Accent pe gândire critică și combaterea manipulării prin statistici
Una dintre noutățile importante ale programei este accentul pus pe analiza critică a datelor și a informațiilor numerice din spațiul public.
Elevii vor învăța:
- să identifice erori de reprezentare în grafice;
- să distingă între corelație și cauzalitate;
- să recunoască manipulările statistice;
- să evalueze validitatea concluziilor bazate pe date.
În programa se menționează explicit că profesorii trebuie să cultive „o atitudine critică și rațională față de date” și să îi ajute pe elevi „să spună ce exprimă un număr și ce nu exprimă”.
Exemple de teme și aplicații
Exemple de contexte în care poate fi aplicată matematica:
- rata șomajului;
- evoluția populației;
- venituri și consum;
- rețele sociale și fluxuri informaționale;
- sondaje și statistici economice.
În zona de logică, elevii vor analiza inclusiv afirmații de tipul: „dacă o decizie politică reduce taxele, atunci crește consumul”, pentru a înțelege relațiile logice și erorile de raționament.
Evaluare axată pe interpretare, nu doar pe calcule
Evaluările vor include:
- itemi de interpretare;
- proiecte de analiză a unor seturi de date reale;
- construirea și interpretarea graficelor;
- explicarea raționamentului matematic.
Evaluarea se va realiza într-o manieră echilibrată, incluzând probe scrise care conțin itemi de interpretare și nu doar de calcul, verificarea capacității de a construi și interpreta reprezentări diverse, analiza raționamentului elevului – vizând corectitudinea demersului și nu doar rezultatul final – și proiecte scurte de analiză a unor seturi de date reale, însoțite de prezentări sintetice.
Accentul evaluărilor se deplasează de la performanța algoritmică la coerența și relevanța gândirii matematice, conform sugestiilor metodologice.
