Ministerul Educației și Cercetării a publicat, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 719 bis din 28 august 2026, anexa cu programa de Limba și literatura română revizuită, pentru elevii de gimnaziu care studiază în limba maghiară. Modificările au fost făcute la nivel „editorial și metodologic”, pentru „a spori claritatea și precizia unor prevederi”, ceea ce înseamnă că structura rămâne aceeași. Principalele schimbări vizează modul în care profesorii vor preda și îi vor evalua pe elevi – „pe baza a ceea elevul este capabil să facă în comunicarea în contexte autentice, nu pe reproducerea de informații teoretice”.
- Amintim, elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026 vor învăța după un nou curriculum. Vezi aici și aici programele pentru clasa a IX-a. Programa pentru Informatică este disponibilă aici. Luna trecută au fost publicate programele școlare pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a. Ministrul Mihai Dimian a anunțat săptămâna trecută ca a aprobat programele pentru Bacalaureat 2030.
- Vezi aici planurile-cadru pentru liceu, care vor intra în vigoare din septembrie 2026.
Programa de gimnaziu revizuită, care intră în vigoare începând cu anul școlar 2026-2027, o înlocuiește pe cea în vigoare din anul 2017 și a fost aprobată prin ordinul ministrului Educației nr. 5.111 din 27 august.
Aproximativ 25% din conținutul programei actuale a fost revizuit, însă strict la nivel „editorial și metodologic” cu obiectivul de „a spori claritatea și precizia” unor prevederi. Structura programei rămâne, deci, aceeași.
- „Revizuirea vizează până la 25% din conținutul actualei programe, nefiind operate schimbări majore în ceea ce privește structura și finalitățile acesteia. Intervențiile realizate au vizat, în principal, reorganizarea unor conținuturi existente în spiritul prevederilor din suplimentul la Cadrul european comun de referință pentru limbi, Companion Volume (2018) în ceea ce privește ajustarea la nivelurile lingvistice specifice elevilor maghiari, precum și reformularea unor competențe, cu scopul de a le spori claritatea și precizia. Aceste ajustări au caracter preponderent editorial și metodologic, fără a modifica esența programei, obiectivele urmărite sau rezultatele învățării vizate, finalitatea acesteia rămânând neschimbată”, se arată în nota de fundamentare a documentului.
Una dintre principalele schimbări este reprezentată de mutarea accentului de la memorarea informațiilor la formarea de competențe care să îi ajute pe elevi să comunice efectiv: „Disciplina se axează pe formarea competenței comunicative generale în limba română în context plurilingv și pluricultural, și nu pe transmiterea și memorarea de conținuturi”, potrivit notei de prezentare a programei.
Modul în care vor fi evaluați elevii se schimbă clar: „Evaluarea trebuie să fie centrată pe ceea ce elevul este capabil să facă în comunicarea în limba română în contexte autentice, nu pe reproducerea de informații teoretice (teorie literară, gramatică descriptivă). Se urmărește integrarea competențelor de receptare, producere, interacțiune, precum și a elementelor de interculturalitate”.
Sarcinile trebuie adaptate vârstei, nivelului lingvistice și dezvoltării cognitive a elevilor, fără să includă vocabular prea avansat, interpretări literare prea complexe și structuri gramaticale care depășesc nivelul Cadrului european de referință pentru limbi (CECRL).
În plus, elementele de gramatică nu vor fi evaluate din punct de vedere teoretic, ci funcțional, iar profesorul trebuie „să evite, pe cât posibil, descrierea teoretică a structurilor lingvistice”. Concret, profesorul va evalua dacă elevul știe să folosească o anumită structură corect în vorbire, nu dacă știe să reproducă teoria despre ea.
- „Terminologia specifică elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări/evaluări explicite. În cadrul activităţilor didactice, nu se va apela, pe cât posibil, la descrierea teoretică a structurilor lingvistice exersate în diverse contexte de comunicare”, prevede programa.
- „Conținuturile propuse pentru prelucrare aplicativă și intuitivă nu vor fi evaluate teoretic în cadrul examenelor de evaluare la nivel național, ci numai din perspectiva utilizării contextuale”, se mai arată în document.
Noua programă schimbă și activitățile de interculturalitate la care pot participa elevii. Dacă programa din 2017 includea activități precum cluburile de lectură, jurnalul de lectură sau compararea unor persoane de alte naționalități, noul curriculum propune proiecte privind patrimoniul cultural, compararea tradițiilor, jocuri de rol sau valorificarea experiențelor de interacțiune cu persoane din medii culturale diferite.