Editorial semnat de Daniel Funeriu, fost ministru al Educației care a implementat Legea educației nr. 1/2011. În prezent, face parte din corpul de experți în educație al Comisiei Europene.
Guvernul actual are șansa uriașă că mandatele directorilor obținute prin concurs expiră la începutul noii guvernări. Astfel poate să producă o reală îmbunătățire a vieții școlare în timpul mandatului. Văd că se precipită discuția despre cum să fie aleși noii directori și tare mi-e teamă că iar oscilăm între reinventarea apei calde dar care o să iasă din robinet… rece și soluții „inovante” care vor reuși cu brio să elimine și ce mai e bun în descompusul sistem actual. Să fim așadar inteligenți și să vedem, mai jos, în câțiva pași simpli, cum să începem anul școlar 2022-2023 cu un set de directori noi (e nevoie de aproximativ 10.000 directori și directori adjuncți).
Trebuie să fim conștienți că, dacă vrem să facem treabă temeinică, abia anul școlar 2022-2023 poate fi început sub pregătirea noilor directori. Putem să începem și 2021-2022 cu directori noi, dar făcând asta nu cred că pot fi selectați unii mai buni ca cei de azi.
Înainte de toate, rețineți două adevăruri despre care nu vorbește nimeni:
- A fi director de școală e, uneori, o corvoadă. Nu e o treabă ușoară deloc, nu trebuie să plecăm de la premisa că e o sinecură sau că e vreo competiție acerbă pentru aceste posturi.
- Job-ul de director în oraș e total diferit de job-ul de director la țară. În oraș e important să fii un lider recunoscut al comunității. La țară trebuie să mergi pe coclauri să aduci copii, adesea flămânzi, la școală. Trebuie să te lupți pentru fiecare leuț, trebuie să fii un acrobat al diplomației sătești pentru a face să progreseze copii care, acasă, au prea adesea parte de un mediu ostil progresului intelectual.
Cu aceste două premise în minte, iată, concret, ce e de făcut.
- Revenirea la forma inițială a Legii 1/2011 care, în forma ei originară, înainte să fie modificată de guvernul hoțului Ponta, făcea imposibilă condiționarea accesului la funcția de director de apartenența la un partid. Se poate face în 2 zile prin OUG care apoi să fie trecută rapid prin Parlament sau direct lege trecută prin parlament. De preferat prin OUG și lege de aprobare, astfel se evită pierderea vremii prin atacarea legii la CCR de opoziție.
- Se constituie un adevărat ”corp al experților în management educațional”, prin actualizarea ordinului nr. 5549/6.10.2011, adoptându-se următoarea procedură în trei etape: i) preselecție, ii) formare, iii) examen:
- La nivelul fiecărui ISJ se pre-selectează, conform criteriilor din ordinul de ministru modificat, un număr aproximativ triplu de persoane față de necesarul din respectivul județ. Se solicită candidaților opțiuni referitoare la școala unde doresc să fie directori, astfel încât să fim siguri că nicio școală nu rămâne neacoperită. Se constituie o listă a celor aprox. 30.000 de persoane preselectate. De ce triplu? Simplu: pentru a avea de unde alege și pentru a forma o bază de date pe termen lung, pentru punctul 2.b. Nu aș ezita să întocmesc criteriile de preselecție astfel încât să las să intre și oameni tineri, care nu sunt neapărat cu toate gradele didactice luate, dar care sunt dinamici, dedicați și cu autoritate.
- Se organizează, cu aceste 30.000 de persoane, formări de 2 luni pentru managementul școlar, din fonduri europene. De ce? În primul rând pentru că e nevoie. Concursul pentru directori nu trebuie să fie un exercițiu punitiv, ci unul formativ, să profităm de această ocazie pentru a începe să clădim un corp de elită, în care să fie o onoare profesională să fii. Nu va fi posibil într-un singur an, e un efort de durată, dar trebuie început.
- Odată 30.000 de oameni pre-selectați și formați, se organizează un concurs de intrare în corpul experților. Se dau două subiecte: unul specific mediului urban și unul specific mediului rural. Trebuie să ne fie clar că a fi director în urban e un job diferit de a fi director în rural. Concursul se organizează de către universitățile geografic apropiate de candidați. În urma concursului cei care acced în corpul experților vor fi abilitați fie pentru a fi directori în rural, fie în urban, fie ambele.
- Întreaga procedură se reia anual pentru a introduce în corpul experților noi membri, iar odată la 4 ani cei care sunt deja în corp sunt revalidați sau nu.
- Odată astfel întocmit corpul experților în management educațional se derulează concursurile, organizate de consiliul de administrație al școlii, nou constituit în baza modificării legislative de la punctul 1. E esențial ca aceste concursuri să fie publice, transparente. Desigur, nu pot fi evitate preferințele locale, niciun sistem nu e perfect, dar, chiar și în acest caz, suntem siguri că apartenența la corpul experților garantează un nivel de calitate bun.
Nu e greu. Fix așa doream să organizez în august 2012, imediat după alegerile locale, concursurile de director, implicând noile autorități locale. Totul era pregătit dar… a venit în mai 2012 guvernul hoțului Ponta și a distrus totul. Acum am fi avut astfel de directori și astfel de corp profesoral de 9 ani de zile. 9 generații de elevi, 1.800.000 de copii… Mulțumiți-i lui Ponta pentru cadou.
PS: nu, nu toți directorii actuali sunt sclavi de partid. Mulți sunt, dar ar fi greșit să aruncăm cu piatra în toți.
Cum a fost modificată Legea educației 1/2011 în privința alegerii directorilor:
____
Despre autor:
Daniel Funeriu a fost ministru al Educației în 2009-2012, perioadă în care a implementat o nouă lege a educației, bazată pe Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru educaţiei condus de Mircea Miclea (Legea educației nr. 1/2011, în vigoare și în prezent, dar modificată masiv de toate partidele care s-au succedat la putere). A fost consilier prezidențial în domeniul educație și europarlamentar. În prezent, face parte din corpul de experți al Comisiei Europene care asistă Guvernul Republicii Moldova în eforturile de a implementa Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Chimist cu doctoratul obținut la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea laureatului nobel Jean-Marie Lehn, Daniel Funeriu a fost cercetător în Japonia și SUA, înainte de a reveni în țară.