În chimie „orbital atomic” este* denumită o regiune din spațiu (în jurul nucleului unui atom) în care există o oarecare probabilitate să existe electroni. Un orbital „există” indiferent dacă el este sau nu populat cu electroni.
Atunci când doi atomi se leagă pentru a forma o moleculă, orbitalii lor se contopesc: din doi orbitali atomici se formează doi orbitali moleculari: un „orbital de legătură” și un „orbital de antilegătură”. Dacă orbitalul de legătură este umplut cu electroni, cei doi atomi se leagă puternic unul de altul. Dacă, însă, și orbitalul de antilegătură se umple de electroni, atunci cei doi atomi nu se vor lega niciodată.
Exact așa este și cu predarea „diversității”: dacă umplem sistematic creierii copiilor cu tot ceea ce îi diferențiază pe unii de alții, adică dacă insistăm pe „diversitatea” lor, e similar cu a popula cu electroni orbitalii de antilegătură. Altfel spus vom ajunge să avem o societate în care nu ne vom mai înțelege om cu persoană, pentru că, nu-i așa, fiecare se va simți obligat – pentru că așa a învățat la școală – să-și revendice unicitatea.
Școala este locul în care copiii trebuie să se întâlnească, să afle ce îi leagă, indiferent de originea lor, nu să fie bombardați, zilnic, cu tot ceea ce îi desparte.
Dacă nu mă credeți, faceți următorul exercițiu: vorbiți zilnic cu soțul/soția/prietenul/prietena o oră despre diferențele dintre voi: tu vrei la munte, ea la mare, ea vrea cartofi, tu salată, ea pereți verzi, tu crem etc… După o lună evaluați dacă sunteți mai apropiați, dacă exprimarea sistematică a alterității apropie sau desparte oameni. Eu știu că desparte.
În concluzie, obligația profesorilor să predea „diversitatea” (așa cum este obligat prin art. 224 din propunerile de lege) este toxică pentru elevi, imposibil de pus în practică și doar încă o metodă de tribalizare a societății, încă o metodă de a distruge coeziunea socială. Această opțiune nu rezistă celui mai simplu test de logică: ce diversitate să „promovăm, ca resursă de învățare”, aşa cum propunerea de lege îi obligă pe toți profesorii? Mărimea la pantofi? Culoarea părului? Nu rezistă nici celei mai simple întâlniri cu realitatea: de exemplu ce să spună profesorul de matematică sau chimie despre diversitate? QED.
FOTO DOCUMENT Articolul 224 din proiectul Legii învățământului preuniversitar „România educată” pus în dezbatere de ministrul Ligia Deca:
Învățați-i riguros pe copii ştiințe, umanioare şi arte, vor găsi acolo tot ce au nevoie pentru a înțelege alteritatea, pentru a şti cum să o gestioneze, cum să aibă discernământul necesar pentru a fi toleranți cu ceea ce face societatea să fie mai bună şi respingători cu ceea ce ne distruge țesutul social.
*această explicație a ceea ce este un „orbital” e o supra-simplificare utilă pentru publicul larg. În realitate este (puțin) mai complicat.
__________
Despre autor:
Daniel Funeriu a fost ministru al Educației în 2009-2012, perioadă în care a implementat o nouă lege a educației, bazată pe Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie condus de Mircea Miclea (Legea educației nr. 1/2011, în vigoare și în prezent, dar modificată masiv de toate partidele care s-au succedat la putere). A fost consilier prezidențial în domeniul educație și europarlamentar. În prezent, face parte din corpul de experți al Comisiei Europene care asistă Guvernul Republicii Moldova în eforturile de a implementa Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Chimist cu doctoratul obținut la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea laureatului Nobel Jean-Marie Lehn, Daniel Funeriu a fost cercetător în Japonia și SUA, înainte de a reveni în țară.
Nota redacției: Opiniile autorului, exprimate în acest articol, nu sunt neapărat și opiniile redacției.