Opinia profesorului: Titularizarea este o formă care nu va avea niciodată un fond complet, ar trebui anulată pentru cei care au dat-o deja de peste trei ori și au obținut note peste 7

Foto: Pexels.com

”Titularizarea este o formă care nu va avea niciodată un fond complet”, scrie într-un mesaj pentru Edupedu.ro profesoara Nina Vasile. Aceasta explică faptul că, în opinia sa, pentru foarte mulți profesori examenul de titularizare și titularizarea ca proces nu pot fi niciodate realizate în adevăratul sens al termenului. Este vorba mai ales despre profesorii care au câte o oră pe săptămână. „Ar trebui anulată titularizarea pentru cei care au dat-o deja de peste trei ori și au obținut note peste 7”, scrie profesoara.

Redăm mesajul trimis redacției de către profesoara Nina Vasile:

„Examenul de titularizare. Personal, l-am dat de 4 ori. Motivul acestui mesaj este susținerea mea legată de anularea examenului de titularizare pentru toți cei care l-au dat deja de mai mult de trei ori și au obținut note peste 7. Realmente nu se justifică, nici măcar în condiții normale dar mai ales acum. Și iată de ce: pentru disciplinele care se predau o oră pe săptămână, nu va putea exista niciodată titularizare efectivă.

Multe școli nu au suficiente discipline de o oră pe săptămână care să poată fi predate de un singur profesor. Prin urmare, termenul de titularizare este o formă care nu va avea niciodată un fond complet.

Nu se mai justifică în sensul că un profesor e titular “la o singură școală”. Cred că titular trebuie să însemne, de fapt, “titular” al postului de profesor pur și simplu, indiferent câte școli sunt pe norma lui. S-a ajuns la situația în care un profesor cu doctorat este încă suplinitor și susține în neștire examenul de titularizare doar pentru că nu are orele toate la o singură școală. Este aberant.

Acest examen se justifică doar o singură dată pentru o persoană: când intră în sistem. Apoi, repetarea examenului mai are sens doar dacă nu s-a obținut nota 7. În rest, chiar și în condiții obișnuite, nu are sens.

Pe de altă parte, schimbarea unui profesor, de la o școală la alta, face ineficientă munca lui, căci nu are când să se obișnuiască cu elevii, nici nu îi poate urmări în evoluția lor dincolo de un an ( și asta este necesar), nu poate gândi proiecte de lungă durată care ar face mai consistentă evoluția profesională ca personal didactic. Ca să nu mai spun că poziția de outsider permanent influențează afectiv acești veșnic suplinitori care sunt priviți ca având un statut  inferior celorlalți colegi, ei neprimind același facilități… nici materiale, nici didactice, nici salariale. Și atunci întrebarea pentru profesori este următoarea: vor sau nu anularea examenului de titularizare?

O ultimă idee: nebunia de la inspectorate, din toată perioada care cuprinde înscrierea și examenul efectiv, nu face decât să încalce regulile pe timpul restricțiilor fie și relaxate, de după carantină. Personal, cred că reînscrierile sunt o pierdere de timp, de bani, de muncă inutilă. În sistem există aceleași date, cu prea puține schimbări pentru mulți, acestea putând fi actualizate ușor dacă s-ar face doar on-line. Practic până nu ar fi gata un sistem de înscriere on-line la examenul de titularizare, nu ar trebui dat “undă verde”.

Inspectoratele ar putea să-și centreze activitatea pentru cei care intră în sistemul de învățământ prima dată și pentru a asigura competența inițială (nota de cel puțin 7 drept condiție pentru exercitarea profesiei ca titular, indiferent de câte școli sunt în normă).

De ce nu pot fi titularizate un procent foarte mare de ore disponibile? Pentru că sistemul cuprinde o distribuție inegală a disciplinelor pe școli. Așadar, pentru că anumite profiluri nu includ anumite materii sau au un număr mic, vor fi mereu ore disponibile doar sub norma de 18 ore la o școală. Un exemplu: la un liceu cu profil sportiv nu se mai face chimie la toate clasele. De asemenea, Filosofie nu fac, la liceele tehnologice, anumite profiluri. La cele teoretice materiile reale nu mai ajung până la clasa a XII-a.

Așa că întrebarea pentru profesori rămâne: vor sau nu anularea examenului de titularizare, în condițile date mai sus?”

Despre autor: Nina Vasile predă filosofie şi logică la trei şcoli din Bucureşti.

Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.

Mesajul profesoarei Nina Vasile vine în contextul în care anual circa 27 de mii de profesori susțin examenul de Titularizare, din care doar 4-5 mii sunt debutanți, tineri care intră pentru prima dată în sistem. Ordinul de ministru care suspendă concursul național de Titularizare 2020 a fost publicat joi seara în Monitorul Oficial. Documentul suspendă etapele de mobilitate prevăzute din 18 iunie pe toată durata stării de alertă.

Ordinul a apărut miercuri seară, cu doar câteva ore înainte ca profesorii să își poată depune dosarele de înscriere, pentru că azi, pe 18 iunie ar fi început depunerea acestor documente.

Ce este titularizarea?

Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – candidații trebuie să obțină minimum nota 7 (șapte) atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată, candidații trebuie să obțină minimum nota 5 (cinci) atât la proba scrisă, cât și inspecția în profilul postului.

Foto: pexels.com

Exit mobile version