8 elevi ucraineni, veniți din Odessa, merg la Școala Gimnazială “Al. S. Pușkin” din județul Brăila, unde majoritatea elevilor sunt din comunitatea ruso-lipoveană. Unii profesori vorbesc limba rusă, și predau la clasă acum, bilingv, atât în română, cât și în rusă. Astfel, cei mici au reușit să se integreze mai ușor, chiar și alături de colegii români, care vorbesc și ei puțin, limba rusă. Directoarea școlii vrea să organizeze un curs special de limba română pentru elevi, ca să poată comunica mai ușor.
- Ministerul educației a anunțat săptămâna trecută într-o notă, că în primă fază elevii din Ucraina vor fi înscriși la școală la cererea părintelui sau reprezentantului legal: „elevii ucraineni vor fi înscriși ca audienți la cursurile unităților de învățământ, la cererea părintelui sau reprezentantului legal, respectiv a persoanei desemnate de către DGASPC pentru copiii cetățeni străini ucraineni neînsoțiți”. Acum, situația va fi reglementată printr-un ordin de ministru care urmează să fie emis, și va viza întreaga procedură de înscriere a acestora.
- Multe școli de stat încă nu știu să înscrie copii refugiați din Ucraina, deși procedura a fost anunțată de autorități săptămâna trecută. Părinții pot merge la cea mai apropiată unitate de învățământ cu o cerere. Urmează să fie aprobată și trimisă școlilor o procedură, explică pentru Edupedu.ro, secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.
În județul Brăila, 8 elevi din Odessa, care au fugit din calea războiului în urmă cu o săptămână, merg deja la o școală românească, Şcoala Gimnazială “Al. S. Pușkin” și au statut de audienți. Asta înseamnă că sunt notați într-un catalog provizoriu, primesc absențe și dezvoltarea educațională le este monitorizată.
În județ trăiește o importantă comunitate de ruși – lipoveni, în jur de 3500 de persoane, potrivit Comunității Rușilor Lipoveni din România. Astfel, integrarea copiilor ucraineni la o școală românească, cu predare și în limba rusă, a fost mai ușoară.
Sunt 4 fete și 4 băieți care au fost înscriși de părinți la “A. S. Pușkin”, unde majoritatea elevilor sunt din comunitatea rușilor – lipoveni, iar o parte dintre profesori cunosc limba rusă. De aceea, integrarea copiilor a fost mai ușoară în cazul lor. Au primit ghiozdane și rechizite de la familiile care îi găzduiesc în Brăila.
Maria Milea este directorul școlii și învățătoare la clasa pregătitoare. Și ea vorbește limba rusă, așa că le predă celor doi copii care învață acum în clasa ei, în limba rusă.
“Vorbesc doar rusă și ucraineană și au norocul că în școala noastră 70 % dintre elevi sunt ruși lipoveni, care vorbesc limba și învață și limba română, scopul nostru e sa îi și învațăm limba română ca să se integreze. Nu e prea ușor la clasa pregătitoare, ei încă nu știu să scrie, iar eu deja am predat elevilor mei aproape trei sferturi din alfabet. Au desenat și colorat în prima zi.
Le predau bilingv, sunt foarte mici și nu îi pot forța să fie atentă și să înțeleagă limba română. Ceilalți copii din clasă știu limba rusă. Eu vorbesc în ambele limbi care să îi ajut pe toți copiii. Ne gândim ca în cadrul școlii să organizăm cu profesorii noștri, cursuri de limba română, o dată pe săptămână poate, pentru elevii ucraineni, ca să învețe să comunice în română. Copiii erau puțin speriați în prima zi, dar la sfârșitul programului erau veseli. S-au împrietenit cu elevii noștri români, care s-au străduit să vorbească cât de corect pot ei, rusește,“ povestește directoarea școlii.
4 copii au fost înscriși la clasa a 4-a, doi sunt la clasa pregătitoare și doi la clasa a 7-a. În urmă cu 2 zile erau înscriși 5 copii ucraineni la școala “A. S. Pușkin” din Brăila, iar azi sunt deja 8. Numărul crește pe măsură ce părinții se hotărăsc dacă rămân în România sau pleacă mai departe în alte țări.
Directoarea școlii a decis să îi înscrie în aceste clase după 2 criterii: “Mai întâi ne-am bazat pe clase fie cu învățători care vorbesc limba rusă,( ca mine ) fie diriginți, ca să poată tine legătura cu copiii și părinții. Apoi ne-am orientat după nivelul de vârstă al copilului, să fie în aceeași clasa sau inferioară, ca sa aibă materia similară. Unul dintre copii, de exemplu are 8 ani, dar nu vorbește română, așa că îl primim la clasa pregătitoare, unde predau eu.
Deocamdată nu au fost consiliați de un psiholog pentru că nu au găsit un specialist care să vorbească limba rusă. “Am făcut un apel tot în comunitatea de lipoveni-ruși și așteptăm să vedem dacă există vreun psiholog. Dacă nu, luăm în calcul varianta cu translator, mai spune directoarea școlii “A. S. Pușkin” din Brăila.
“Deocamdată elevii au statut de audienți. Mai așteptăm puțin, să se mai așeze lucrurile, să vedem câți rămân înscriși, vom decide și alte măsuri pentru a se adapta mai ușor, de exemplu, să învețe limba română. Vrem să ne formăm o idee ce variantă e mai bună pentru ei, cum să îi integrăm. Am stat de vorbă cu părinții acestor copii din Ucraina și sunt foarte încântați că profesorii le vorbesc în limba rusă copiilor și că se înteleg cu ei – la fel și colegii de clasă,” ne-a spus directoarea școlii, Maria Milea.
Despre comunitate ruso-lipoveană
Comunități importante de ruși lipoveni din punct de vedere numeric sunt la ora actuală în județele Tulcea, Constanța, Iași, Ialomița, Suceava, Bacău, Brăila, Neamț, Vaslui, Botoșani și în București. Potrivit celui mai recent recensământ, din 2002, numărul de ruși lipoveni este de 35 791.
Județele cu cei mai mulți etnici ruși lipoveni sunt (conform datelor furnizate pe Internet de către Institutul Național de Statistică):
- Tulcea – 16 350
- Constanța – 5 273
- Iași – 3 586
- Brăila – 3 499
- Suceava – 2 543
- București (unitate administrativă care cuprinde Ilfovul și municipiul București) – 1 171
- Botoșani – 698
- Ialomița – 602
Informații despre orașul port la Marea Neagră, Odessa
În data de 25 februarie, au fost explozii puternice în portul ucrainean Odessa. Oamenii au început să părăsească orașul, în special femei cu copii.
Populația orașului Odessa avea 1.010.500 de locuitori la 1 august 2015.
Miercuri, primarul orașului Odessa a precizat că „periferiile orașului au fost bombardate cu rachete” și că drone sunt vizibile pe cer, probabil pentru misiuni de „informații”, scrie G4Media.
- Peste 58.000 de copii ucraineni au trecut granița cu România, de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, și doar 20.000 au rămas în țara noastră, arătau cifrele comunicate de ministrul familiei, Gabriela Firea, în urmă cu 5 zile.
- De la declanşarea acestei crize, până la data de 08.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 319.969 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 234.369 cetăţeni ucraineni, potrivit Politiei de Frontieră. Asta înseamnă au rămas în România peste 80.000, dar numărul copiilor nu a fost precizat.
Photo 19476732 © Irinabozkaya | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.