Păstrarea titularizării în învățământ și a actualei structuri a ciclurilor de învățământ, acestea sunt două dintre „țintele” anunțate de sindicatele din FSLI în demersul de negociere pentru noua lege a învățământului preuniversitar și pentru statutul personalului didactic. Într-un mesaj pe pagina oficială a FSLI – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ – aceștia anunță deciziile Colegiului, organism de conducere întrunit săptămâna aceasta.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat într-un interviu recent că „modalitatea de titularizare în învățământ este un aspect care trebuie să fie avut în vedere, tocmai în ideea de a putea atrage acele resurse umane care sunt, într-adevăr, competente și care au chemare pentru profesia de dascăl”, în contextul în care se discută în Franța că Emmanuel Macron ar vrea să facă o reformă în sistemul de educație, reformă ce ar cuprinde și eliminarea titularizării pe viață. Sorin Cîmpeanu a punctat că este nevoie de o schimbare la nivelul sistemului de titularizare.
Colegiul Naţional al Liderilor FSLI este constituit din membrii Biroului Operativ şi liderii organizaţiilor sindicale afiliate și asigură conducerea federației, potrivit statutului.
În mesajul publicat apare și propunerea făcută de mai multe ori de ministrul Cîmpeanu, aceea ca salariul unui profesor debutant să fie de 25% din salariul maxim al unui profesor.
În cele 3 obiective enunțate apare și unul prin care FSLI își anunță membrii că va „întreprinde toate măsurile” pentru „aplicarea integrală, pentru întregul personal din învățământ, de la data de 1 iulie 2022, a Legii nr.153/2017”.
În context, FSLI, FSE Spiru Haret și Alma Mater au declanșat mai multe proteste în decembrie 2021, care au culminat cu greva de avertisment pe 19 ianuarie 2022. Următorul pas ar fi fost greva generală, pentru care sindicatele declanșaseră deja un referendum printre cotizanți. Potrivit surselor Edupedu.ro, procentul voturilor în favoarea declanșării grevei generale în învățământ a fost peste 65. Cu toate acestea sindicatele au îngropat protestele, au declanșat câteva discuții cu Guvernul. În urma acestora a fost elaborată o ordonanță prin care profesorii primesc 5% din sumele pe care le-au câștigat în instanță, dacă au dat în judetacă ministerul prin intermediul sindicatelor. OUG a intrat în vigoare, iar anul acesta suma prevăzută este de 61,3 milioane lei. Plățile în baza ordonanței vor fi pentru diferențele salariale ale cadrelor didactice cu gradație de merit, ore de dirigenție și pentru învățământul special, după cum a declarat liderul sindical Marius Nistor pentru Edupedu.ro. În medie, ar fi vorba despre 120.000 de cadre didactice la care ar trebui să se împartă acești bani, potrivit aceleiași declarații. Prin urmare, în medie suma ar fi de 511 lei de persoană.
Redăm „obiectivele federației FSLI” pentru perioada următoare:
1. „Implicarea activă în elaborarea proiectelor privind Legea Învățământului Preuniversitar și Legea privind Statutul personalului didactic, cele mai importante ținte fiind păstrarea titularizării în învățământ și a actualei structuri a ciclurilor de învățământ. De asemenea, se vor identifica toate mijloacele care trebuie stipulate în acest pachet legislativ, astfel încât punerea lor în practică să conducă la îmbunătățirea consistentă a statutului social al cadrelor didactice, unul dintre aceste mijloace fiind acela ca grila de salarizare să fie elaborată plecând de la principiul conform căruia coeficientul de multiplicare a salariului profesorului debutant să reprezinte 25% din coeficientul maxim din grila de salarizare;
2. Intreprinderea tuturor demersurilor necesare pentru aplicarea integrală, pentru întregul personal din învățământ, de la data de 1 iulie 2022, a Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
3. Continuarea demersurilor începute pentru elaborarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia. De asemenea, vor continua demersurile pentru plata orelor suplimentare. Punerea în practică a acestor obiective este imperios necesară în special pentru personalul nedidactic, categoria socio-profesională cea mai afectată în această perioadă în ceea ce privește nivelul de trai”.
În privința structurii ciclurilor de învățământ, pe care sindicatele susțin că o vor neschimbată, potrivit surselor Edupedu.ro, ministerul Educației ar fi propus ca ipoteză de lucru ca la gimanziu să trecă clasa a IX-a, iar liceul să fie de doar 3 ani. Propunerea ar fi fost respinsă. În aceeași idee, învățământul primar ar fi fost de 6 ani, față de 5 în prezent, prin trecerea clasei a V-a în ciclul de învățământ primar.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat într-un interviu pentru gândul.ro că „modalitatea de titularizare în învățământ este un aspect care trebuie să fie avut în vedere, tocmai în ideea de a putea atrage acele resurse umane care sunt, într-adevăr, competente și care au chemare pentru profesia de dascăl”, în contextul în care se discută în Franța că Emmanuel Macron ar vrea să facă o reformă în sistemul de educație, reformă ce ar cuprinde și eliminarea titularizării pe viață. Sorin Cîmpeanu a punctat că este nevoie de o schimbare la nivelul sistemului de titularizare.
Simion Hăncescu / Foto: Simion Mechno – Agerpres Foto