Peste 44% dintre studenții și elevii de peste 16 ani au declarat că citesc site-uri de știri. Consumul de internet al tinerilor în 2019, ancheta INS

Un procent de 44,6 dintre studenții și elevii de peste 16 ani au declarat că citesc online site-uri de știri, ziare și reviste, potrivit celei mai recente anchete INS despre „Accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – România 2019”. Media populației care folosește internetul pentru a citi informații (știri, ziare) online este de 54,9% între categoriile analizate, procente mai mari fiind înregistrate în rândul salariaților (62,1%), șomerilor (52,6%) și pensionarilor (48,4%). Doar patronii sau lucrătorii pe cont propriu înregistrează o proporție mai scăzută decât a elevilor și studenților la acest capitol, potrivit datelor analizate.

În privința accesului la informații prin intermediul internetului, pentru „căutarea de informaţii despre sănătate (ex, leziuni, boli, nutriţie, îmbunătăţirea sănătăţii)”, elevii au cel mai mic interes – doar 25,9% declarând că acceseaza astfel de informatii în mediul online, față de 42,4% media generală.

În schimb elevii de peste 16 ani și studenții sunt pe locul al doilea în privința „găsirii de informaţii despre bunuri sau servicii” cu 45,5%, după salariați (52,3%).

Folosirea internetului pentru comunicarea pe rețele de socializare este în scădere față de anul trecut, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro. Concret, participarea la reţele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuţii la Facebook, Twitter, Instagram, Snapchat etc,) a ajuns în 2019 la 89,8% față de 95,4% în 2018.

Utilizarea mesageriei instant de exemplu, prin Skype, Messenger, WhatsApp, Viber (comunicarea prin sms nu este inclusă) a fost pentru prima dată inclusă în studiu, iar 64,3% dintre studenții și elevii de peste 16 ani au răspuns că folosesc aceste aplicații, cel mai mare procent dintre toate categoriile (salariați – 54,8%, patroni – 43,2%, șomeri 52,2%, pensionari –  32,8%).

A crescut în schimb la un maximum istoric gradul de folosire a internetului pentru comunicare online în rândul studenților și elevilor de peste 16 ani. De la 98%, cât era în 2018, a ajuns la 99,3%. Cea mai mare creștere la capitolul comunicare a avut loc datorită majorării cu 13,2% a apelurilor vocale sau video pe internet, prin Skype, Messenger, WhatsApp, FaceTime, Viber sau alte aplicații dedicate. Acest segment este acum la 80%, față de 66,8% în 2018.

Peste 35% dintre elevii de peste 16 ani și studenții chestionați de INS folosesc internetul pentru ”încărcarea creaţiilor proprii (text, fotografii, muzică, video, software etc,) pe orice site web care urmează să fie împărţit de utilizatori”. Procentul respondenților este cel mai mare dintre toate categoriile analizate.

Aproape 67% spun că stau pe internet „pentru a asculta muzică (ex, la posturile de radio, muzica înregistrată)”, din nou fiind cea mai mare proporție dintre toate categoriile analizate. Următoarea categorie după statutul ocupațional fiind cea a șomerilor (45,4%).

Când au fost întrebați dacă folosesc internetul pentru „vânzarea de produse şi servicii de ex, prin licitaţie online (ex: eBay), doar 2,8% au răspuns afirmativ, fiind cel mai mic procent dintre categoriile analizate. În privința folosirii „internet bankingului„ (adică dacă fac operaţiuni bancare prin intermediul internetului), elevii de peste 16 ani și ștudenții au declarat că fac asta într-un procent de 5,5. În condițiile în care 16,8% dintre salariați folosesc internet banking-ul, 7,6% dintre patroni și doar 2,2% dintre pensionari.

Categoria de îmbrăcăminte și încălțăminte este cea dominantă pentru categoria studenților și elevilor de peste 16 ani în materie de cumpărături online. O analiză a datelor pentru ultimii 4 ani pentru această categorie de populație arată că deși este la cel mai mic nivel, procentual vorbind, categoria de îmbrăcăminte este de departe motivul pentru care fac shopping online cei mai mulți tineri.

Apare o creștere ușoară și pentru categoria filme/muzică, iar cărțile ajung la un minimum al ultimilor 4 ani, după cum se poate vedea în graficul precedent.

FOTO: Imagine de Free-Photos de la Pixabay

Exit mobile version