75% dintre elevi consideră că sunt originali în realizarea lucrărilor – teste, referate, proiecte, eseuri – și respectă drepturile de autor, în timp ce profesorii sunt de părere că peste 50% din elevii lor își însușesc informații ce nu le aparțin, arată datele unui raport al Consiliului Național al Elevilor (CNE). Președintele CNE, Silviu Morcan a atras atenția că drepturile de autor nu sunt respectate de cele mai multe ori de către elevi, „în lucrurile pe care ei le au, în teme, în referate”, în cadrul unui eveniment organizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi de Consiliul Naţional al Elevilor.
La întrebarea „Pe o scară de la 1 la 5, în ce măsură ai elaborat lucrări originale, respectând drepturile de autor și recunoscând sursele informațiilor pe care le-ai prezentat în lucrările tale (teste, referate, proiecte, eseuri)?”, adresată elevilor, datele au fost următoarele: dintre elevii respondenți, 2,2% nu au respectat drepturile de autor, 4,1% au făcut-o într-o mică măsură, 18,7% au menționat rar sursele, 35% au respectat în mare parte această îndatorire, iar 40,1% în totalitate.
Silviu Morcan a menționat că ar trebui să se vorbească mai mult despre integritatea academică: „Credem că este necesar ca școala să livreze mai multe informații cu privire la acest subiect, ca multe altele de altfel. În ceea ce privește drepturile de autor, auzim de prea puține ori ceva la școală care chiar să conteze în realizarea unor materiale pe care elevii le fac”.
Cu privire la respectarea drepturilor de autor din perspectiva profesorilor, datele arată că 42,6% dintre aceștia consideră că elevii menționează conținutul din care folosesc informații, 37,6% sunt de părere că elevii își însușesc anumite informații care nu le aparțin, iar 19,9% consideră că elevii își însușesc total informațiile, fără menționarea surselor de inspirație.
- Președinte CNE a adus în discuție și alte practici, care nu fac parte din categoria celor academice, precum fondul clasei, fondul școlii: “De asemenea, tot despre integritate vorbim și atunci când observăm practici, precum fondul clasei, fondul școlii, două practici ilicite din sistem care nu fac altceva decât să îngreuneze actul educațional și să recunoască complăcerea noastră, a tuturor într-un sistem subfinanțat, care nu permite o dezvoltare sistemică și organică, așa cum ar trebui”.
Acesta a amintit și de un cod de etică al cadrelor didactice, care să fie actualizat și adaptat în funcție de realitatea din teritoriu: „Nu în ultimul rând, un cod de etică pentru personalul didactic care să fie adaptat și actualizat la realitatea din teritoriu, care să prevadă mult mai multe aspecte ce țin de integritate și etica profesională a personalului didactic și care să poate fi corelat chiar și cu statutul elevului”.
Iată care sunt recomandările Consiliului Național al Elevilor, cu privire la integritatea academică și etica profesională, potrivit raportului:
- cultivarea noțiunii de drepturi de autor în lucrările elevilor și promovarea conținuturilor originale realizate de elevi și profesori, respectiv sancționarea derapajelor;
- combaterea fenomenului de „fondul clasei/școlii”, prin sancționarea oricăror de încercări de a colecta bani în mod ilegal din partea elevilor și părinților; încurajarea solicitării, către autoritățile publice locale, a finanțării complementare pentru unitățile de învățământ;
- monitorizarea atentă, din partea Ministerului Educației, a organizării meditațiilor particulare cu elevii, respectiv sancționarea acestor practici dacă încalcă reglementările Codului de etică al personalului didactic sau normele fiscale; extinderea programului de ore remediale pentru toți elevii doritori, nu doar pentru cei aflați în risc socio-educațional, astfel încât să poată beneficia de pregătire suplimentară gratuită, cu precădere la disciplinele de examen;
- modificarea Codului-cadru de etică a personalului didactic, în așa fel încât să prevadă în mod clar ce sancțiuni pot fi aplicate profesorilor cu atitudini necorespunzătoare în sala de clasă.
Informații metodologice ale raportului Consiliului Național al Elevilor:
Metoda de cercetare a fost ancheta bazată pe chestionar autocompletat. Ancheta în rândul elevilor a avut drept grup țintă elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar gimnazial și liceal din România. Volumul eșantionului de elevi a fost de 25.352. Dintre aceștia:
- 12,4% provin din mediul rural;
- 87,2% provin din mediul urban.
Ancheta în rândul cadrelor didactice a avut drept grup țintă cadrele didactice care predau în unități de învățământ preuniversitar din România. Volumul eșantionului de cadre didactice a fost de 2.056. Dintre acestea:
- 30,8% predau în mediul rural;
- 69,2% predau în mediul urban.
