Raport: Aproape 44% dintre elevii navetiști spun că își plătesc transportul până la școală din banii lor și ai familiei, deși acesta ar trebui să fie gratuit

887 de vizualizări
Foto: © Franz1212 | Dreamstime.com
„43.9% dintre elevi au spus că nu au primit deloc bani pentru navetă. Transportul elevilor, așa cum am mai spus, este o prioritate și ar trebui să reprezinte o prioritate pe agenda publică, pentru că la momentul de față, această epopee a transportului elevilor, din păcate, blochează foarte mult accesul la educație a sute de mii de elevi din România”, a declarat Silviu Morcan, președintele CNE, despre rezultatele unui raport, în cadrul unui eveniment organizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi de Consiliul Naţional al Elevilor.

Potrivit datelor Consiliului Național al Elevilor, din totalul elevilor navetiști, 43.9% nu li s-au decontat cheltuielile, în timp ce pentru 26% s-au decontat parțial. Doar 30.2% dintre elevii navetiști au primit banii integral pentru transport. 

„Cumva, acestea sunt rezultatele directe ale unei legislații ce nu permite elevilor să meargă la școală în condiții optime din perspectiva transportului, pentru că în momentul de față s-a revenit în legea educației naționale cu sistemul de decont, ceea ce pentru elevi este un sistem total inechitabil și care produce foarte multe cumva rezultate negative printre care putem enumera chiar și abandonul școlar”, a declarat Silviu Morcan.

Acesta a subliniat că legislația ar trebui să prevadă gratuitate, nu decont: „Legislația ar trebui să prevadă în acest sens gratuitate și nu decont în sine, pentru că nu despre asta este vorba. În momentul în care spui decont, deja elevul trebuie să de acei bani ca să-i poată primi înapoi. De multe ori se întâmplă ca elevii să nu primească banii în totalitate sau chiar nu-i primesc deloc, dar dacă îi primesc totuși există un efort financiar destul de mare pentru fiecare familie, astfel încât banii să fie dați chiar dacă ulterior ar fi decontați în totalitate”. 

Propunerile și recomandările Consiliului Național al Elevilor, pentru anul școlar 2021-2022, în privința transportului elevilor sunt următoarele: 

  • modificarea OUG nr. 50/2021 pe cale parlamentară, astfel încât legea să înlocuiască sistemul de decont cu un sistem coerent și aplicabil de asigurare a transportului gratuit pentru elevii navetiști, fără niciun fel de implicație financiară din partea acestora; 
  • fixarea unor tarife maximale pe care operatorii de transport să le respecte, astfel încât sumele din bugetul de stat aferente asigurării transportului gratuit al elevilor să fie predictibile; 
  • încheierea de contracte de serviciu public între consiliile județene și operatorii de transport.

„Și credem că o soluție, în primul rând, ar fi modificarea Legii Educației, în sensul în care să nu mai existe decont și să se prevadă că transportul este gratuit pentru toate categoriile de elevi, dar și să se impună niște tarifele maximale pentru transportatori, astfel încât ei să nu poată depăși un anumit preț la abonamentul pentru elevi, și ei practic să-l respecte și în baza lui, statul să poată efectua plata directă către transportatori, fără a mai implica în niciun fel, elevul în acest proces. Și evident, pentru a face acest lucru posibil, este necesar ca operatorii de transport să încheie contracte de serviciu public cu autoritățile locale, cu consiliile județene în așa fel încât să se faciliteze o legătura financiară și legală mult mai bună între ei și autoritatea locală”, a completat președintele CNE.

Informații de context

Articolul 84, alineatul (1^3) al Legii Educației Naționale stabilește că „elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport între localitatea de domiciliu și localitatea unde sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați, în limita a 50 km”.

Ordonanța 50 din 16 iunie 2021 prevede următoarele: la articolul 84, după alineatul (1^3) se introduc șase noi alineate, alineatele (1^4)-(1^9), cu următorul cuprins:

  • (1^4) Elevilor care sunt cazați la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați.
  • (1^5) Elevii aflați în situațiile prevăzute la alin. (1^3) și (1^4) pot solicita acordarea sumei în avans, cu decontare în luna următoare.
  • (1^6) Modalitatea de decontare se stabilește printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
  • (1^7) Decontarea cheltuielilor de transport, pe baza documentelor emise de operatorii de transport rutier, pentru facilitățile de transport acordate elevilor, prevăzute la alin. (1^3) și (1^4), se asigură la nivelul valorii documentelor de transport lunare, dar nu mai mult de 30 lei/lună pentru distanța de 3 km. Pentru distanțele ce depășesc 3 km, până la limita de 50 km, suma de 30 lei/lună se suplimentează cu 3 lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai mult decât valoarea documentelor de transport lunare.
  • (1^8) Prin excepție de la prevederile alin. (1^7), elevilor care se deplasează de la domiciliu către unitatea de învățământ la distanțe mai mari de 50 km și nu sunt cazați la internat sau în gazdă în localitatea în care studiază li se decontează suma aferentă distanței de 50 km, la care se adaugă 1 leu/km/lună, pentru distanțele ce depășesc 50 km.
  • (1^9) Operatorii de transport au obligația să emită documente lunare de transport, cu încadrare în tarifele maxime per kilometru/lună prevăzute la alin. (1^7) și (1^8), și să asigure transportul elevilor.
Informații metodologice ale raportului Consiliului Național al Elevilor:

Metoda de cercetare a fost ancheta bazată pe chestionar autocompletat. Ancheta în rândul elevilor a avut drept grup țintă elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar gimnazial și liceal din România. Volumul eșantionului de elevi a fost de 25.352. Dintre aceștia: 

  • 12,4% provin din mediul rural; 
  • 87,2% provin din mediul urban.

Ancheta în rândul cadrelor didactice a avut drept grup țintă cadrele didactice care predau în unități de învățământ preuniversitar din România. Volumul eșantionului de cadre didactice a fost de 2.056. Dintre acestea: 

  • 30,8% predau în mediul rural; 
  • 69,2% predau în mediul urban.
Declarații – președintele CNE, la minutul 39:10 și 53:30:

Foto: © Franz1212 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Plagiatul în referate și proiecte. Trei sferturi dintre elevii participanți la un sondaj CNE susțin că sunt originali în lucrările pentru școală, în timp ce profesorii lor cred că jumătate copiază textele total sau parțial fără să citeze sursele

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Theodor Georgescu, filolog: Limba latină ar trebui reintrodusă ca probă opțională de Bacalaureat pentru elevii de la uman / Cum poate fi, de exemplu, economia mai relevantă decât limba latină pentru specializarea de filologie?

Reintroducerea limbii latine ca probă opțională la examenul de Bacalaureat ar trebui să fie prevăzută în actualele proiecte ale legilor educației, susține Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi…
Vezi articolul

Recomandări pentru “turnurile de fildeș”: Micro-creditele să devină instrumente centrale pentru universități, dacă vor să se adapteze la tendințele europene și să ofere flexibilitate studenților – experți ai Universității din București

Micro-creditele ar trebui să devină puncte centrale pentru “macro-politici educaționale”, dacă universitățile românești doresc să țină pasul cu tendințele europene, afirmă un grup de experți ai Universității din București într-o…
Vezi articolul

“Se încearcă o manipulare a opiniei publice” – Vasile Brînzănescu, matematician din conducerea instituției-cheie în verificarea plagiatelor, după declarațiile ministrului Educației, Ligia Deca, referitoare la procesul pierdut de Minister în cazul analizei tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă

“Manipulare și minciună, două arme ale politicienilor de a justifica orice decizie ilegală și imorală din activitatea lor!” – Așa comentează matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în forul care până recent…
Vezi articolul