Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a decis, luna aceasta, să publice corespondența sa cu ministrul polonez al Educației, după ce acesta din urmă a acuzat structurile europene că ar fi ilegale și a decis schimbări în modul în care este predată istoria în țara sa. Răspunsurile dure ale comisiei din PE pun în contrast abordarea “excepționalismului național” la care apelează încă unele țări, abordare în care, după cum semnalează reacțiile din PE, interesul politic joacă un rol important, cu abordarea comunitară, care insistă pe un mod obiectiv de a privi istoria, în context european.
- Disputele dintre ministrul polonez Przemyslaw Czarnek și Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European vin în contextul unei înrăutățiri a relațiilor dintre Uniunea Europeană și statul membru Polonia, ale cărui autorități sunt acuzate de încălcarea principiilor europene privind democrația, justiția, drepturile omului, libertățile cetățenești.
Disputa privind istoria a apărut în mai a.c., în urma unui interviu în care ministrul Czarnek a vorbit despre o serie de schimbări propuse pentru materia Istorie, în învățământul secundar – mai multe ore de Istorie, dar și o atenție specială pentru istoria secolului al XX-lea. În acel interviu, oficialul prezenta abordarea poloneză:
- “Dacă polonezii nu-și cunosc istoria, trecutul lor, dacă nu sunt legați de identitatea lor, Polonia nu se va dezvolta natural”.
- “Câteodată aveam probleme cu vreun complex față de caracterul nostru polonez. (…) Ca polonezi, am oferit mult Europei, în multe locuri. Cunoștințele pe această temă sunt reduse, ar trebui să fie mult mai solide pentru a ne face mândri că suntem polonezi. Nu ne vom simți mândri dacă nu ne știm propria istorie”.
- Elevii vor învăța “Despre toate evenimentele care au o importanță extraordinară pentru soarta statului polonez. (…) Aderarea Poloniei la UE, Tratatul de la Lisabona, funcționarea Poloniei în cadrul Uniunii Europene, evoluția UE de la o entitate legală la una ilegală – pentru că astăzi este o entitate ilegală, care nu-și respectă propriul cadru”.
- Întrebat despre influența politicului asupra modului cum e predată istoria: “Orice țară normală și orice națiune normală se mândrește cu strămoșii ei și cu realizările acestora și asta trebuie să facem noi. Vom pune în sfârșit capăt pedagogiei rușinii și vom apela direct definitiv la pedagogia mândriei, așa cum face fiecare țară normală din Europa și din lume. Suntem unici din acest punct de vedere, o țară, una dintre puținele care s-au concentrat pe pedagoga rușinii (…)”.
- “Pedagogia mândriei se bazează pe faptul că, înainte de toate, arătăm ce e frumos în istoria noastră, fără să uităm ce este urât, dar nu putem pune accentul pe urât și să-l prezentăm ca trăsătură a națiunii poloneze”.
După ce Comitetul legislativului european a reacționat mai întâi în iunie, contestând în principal atitudinea oficialului polonez cu privire la Uniunea Europeană, acesta a reacționat invocând momente grele din istoria Poloniei din ultimul secol, în special cea legată de cel de-al doilea război mondial și perioada comunistă.
“Memoria nu trebuie abuzată în scopuri politice”
În octombrie, Comisia pentru Educație și Cultură din PE a trimis o a doua scrisoare. În aceasta, forul arată că nu contestă în niciun fel greutățile și realizările istoriei poloneze, dar în care sancționează în termeni duri nu numai atitudinea ministrului polonez la adresa Uniunii Europene, ci și faptul că, în privința predării istoriei, în locul unei abordări obiective, în cadru european/regional, este preferat, din considerente ce țin de “instrumentalizarea politică”, accentul pe unicitatea națiunii și pe “educația afirmativă”.
Ce arată, între altele, comisia PE în scrisoarea sa, semnată de 18 europarlamentari:
- “În mod regretabil, răspunsul dumneavoastră nu reușește să ofere clarificările necesare (…) cu privire la recentele comentarii privind caracterul presupus “ilegal” al Uniunii Europene” și la reformele planificate pentru predarea istoriei în Polonia”.
- “Opinia noastră a fost mereu că, în timp ce putem învăța din istorie, memoria nu trebuie abuzată în scopuri politice. Cercetările admit în mod clar faptul că memoria istorică este prin definiție un concept evaziv care nu reflectă în mod necesar ‘realitățile istorice’. Mai degrabă, include un grad anume de subiectivitate, vând în vedere că alegerea modului cum să ne amintim trecutul și a ce să ne amintim presupune mereu judecăți de valoare. În acest context, este cu atât mai important să fie aplicate cele mai înalte standarde posibile, atunci când ne raportăm la trecut – inclusiv imparțialitatea, obiectivitatea și sprijinul pe fapte și surse, ceea ce este în primul rând vocația istoricilor de profesie, nu a politicienilor.”
- “Viziunea noastră legată de scopul predării istoriei este fundamental diferită. Dumneavoastră argumentați pentru o educație afirmativă, centrată pe națiune, care să ridice istoria națională, să creeze și să perpetueze mituri în jurul acesteia, instrumentalizând astfel trecutul în scopuri istorice. În Comisia pentru Cultură și Educație, suntem apărători pătimași ai unei culturi critice a amintirii, în care educația istorică se concentrează pe creșterea conștientizării trecutului complex și adesea disputat al Europei. Pentru aceasta, profesorilor și elevilor trebuie să li se încredințeze instrumentele necesare pentru a aborda istoria propriei țări obiectiv și autocritic, în contexte mai largi europene și globale, astfel încurajându-ne cetățenii, în special pe tinerii europeni, să se implice activ în discutarea istoriei și să contribuie la o memorie istorică informată.”
- “Dreptatea istorică nu poate fi realizată confruntând faptele și realizările trecute ale unuia cu cele ale altora sau declarând suferința istorică a unuia ca fiind distinctă de a altora.”
- “Trebuie admis că istoria nu este niciodată doar în alb și negru: așa cum fiecare națiune europeană a contribuit într-un fel sau altul la realizările Europei, nicio națiune nu a fost tot timpul doar de partea dreaptă a istoriei. Pentru a repeta ceea ce s-a spus în precedenta noastră scrisoare: doar dacă e permisă o discuție lipsită de prejudecăți asupra istoriei europene, care să vizeze aspecte incomode ale propriei istorii și se pun față în față discursuri istorice diferite din interiorul națiunilor și dintre acestea, dacă se manifestă deschidere pentru a asculta opiniile și interpretările altora, se poate spera că vor fi depășite umbrele trecutului nostru comun.”
Corespondența completă dintre comisia PE și ministrul polonez poate fi accesată aici.
—————————
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.
Foto: © Chormail | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.