România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație și sănătate, dar și prin măsuri care să crească numărul persoanelor active pe piața muncii, a declarat premierul Ilie Bolojan, luni, 16 martie, la evenimentul de lansare a Studiului Economic 2026 pentru România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Una dintre provocările majore pentru România este deficitul de forță de muncă, în contextul schimbărilor demografice, a afirmat Ilie Bolojan.
„În ceea ce privește piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii”, a declarat Ilie Bolojan.
O măsură ar fi creșterea treptată a vârstei de pensionare în domeniile în care oamenii ies foarte devreme la pensie, potrivit acestuia.
„Este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori la 48, 50 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung”, a spus premierul.
„În plan fiscal obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem o absorbție mai bună a fondurilor europene”, a declarat Ilie Bolojan.
Context: OCDE subliniază rolul educației pentru economia României
Declarațiile premierului au fost făcute la lansarea Studiului Economic 2026 pentru România, realizat de OCDE, organizație la care România este în proces de aderare.
Reformele în educație ar putea aduce economiei românești un câștig de aproximativ 3% din PIB până în 2060, în condițiile unei creșteri a cheltuielilor de aproximativ 1%, conform raportului.
România trebuie să întărească rezultatele educației și să investească mai mult în inovare pentru a putea susține progresul economic și pentru a face față competiției globale, se subliniaza in raport.
Reformele din educație și creșterea finanțării pentru cercetare pot avea un impact economic negativ pe termen mediu, dar efectele pozitive pe termen lung ar fi mult mai mari pentru economia românească.