Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), din partidul premierului Ilie Bolojan, a declarat că protestele din educație și nemulțumirile legate de noile măsuri țin de „rezistența sistemului”, dar acestea sunt „absolut normale și constituționale”. Oficialul a subliniat că „pentru prima dată un guvern își asumă reforma pensiilor magistraților”, iar în ceea ce privește educația „Guvernul rămâne deschis la dialog”.
„Cred că întotdeauna comunicarea este esențială într-un proces de reformă. Sigur că, în general, reforma este dorită de toată lumea, dar să înceapă cu celălalt. Asta este realitatea cu care suntem obișnuiți. Ăsta e și motivul pentru care suntem în această situație, pentru că au mai existat, de-a lungul timpului, inițiative, dorințe de a reforma anumite sisteme. Acest lucru s-a blocat din cauza rezistenței sistemului respectiv, să-i spunem, manifestată prin proteste, care sunt absolut normale și constituționale. Este o chestiune de asumare a responsabilității, făcută prima dată de guvernul condus de Ilie Bolojan”, a spus Abrudean în emisiunea emisiunea „Piața Victoriei” de la Europa FM, moderată de Mădălina Dobrovolschi, întrebat de nemulțumirile generate de măsurile Bolojan în educație, magistratură și administrație.
Întrebat mai precis de situația din educație, Mircea Abrudean a spus: „Întotdeauna, când ai măsuri de reformă care afectează anumite categorii, sigur că rezultă nemulțumiri. Indiferent cât dialoghezi, indiferent cât se discută pe acest subiect, unii vor fi în continuare nemulțumiți. S-a văzut acest lucru și în educație, dar să vedem și partea bună: 98,2% dintre școli au început [cursurile] la timp. Asta spune ceva. Sigur că în continuare Guvernul este deschis la dialog. Sigur că se poate discuta, se poate dezbate, dar cred că asta este forma prin care ne arătăm respectul față de elevi, până la urmă, și față de domeniul pe care îl gestionează, extrem de apreciat de toată lumea, pentru că, până la urmă, de la educație pleacă totul”.
„Dar să nu uităm faptul că Guvernul a investit extrem de mult în infrastructură educațională. Vorbim de fonduri europene, vorbim de PNRR, vorbim de bani din bugetul statului, din bugetele care s-au construit școli, s-au îmbunătățit condițiile. Am un exemplu chiar la mine în orașul natal: o școală reabilitată cu aproape 10 milioane de euro, din bani europeni și din bugetul administrației locale. Iar condițiile, cu siguranță, sunt mult diferite față de ce a fost în trecut. Deci trebuie luat în calcul și acest aspect. S-a încercat o formulă prin care să nu scadă veniturile din zona educației. Sigur, a crescut norma cu două ore, s-au reglat anumite situații, există în continuare nemulțumiri – sperăm să fie gestionate. Din perspectiva comunicării cred că se putea comunica mai bine. Întotdeauna cred că asta se poate face mai bine”.
- Informații de context: Nemulțumirile profesorilor au escaladat odată cu intrarea în vigoare a Legii 141/2025, care prevede majorarea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea școlilor și reducerea plății cu ora. Protestele au culminat pe 8 septembrie, în prima zi de școală, când 20.000 de profesori au ieșit în stradă, cerând demisia ministrului Educației.
Mihaela Popa: „Nu e grevă, e boicot. Veriga slabă este ministrul Educației”
În legătură cu lipsa de comunicare invocată de Abrudean, profesoara Mihaela Popa, de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, fost secretar de stat în Educație, a afirmat recent că actualele tensiuni „nu sunt rezultatul unei greve, ci al unui boicot generat de lipsa de comunicare a autorităților și de măsurile luate fără consultarea profesorilor”.
Ea a criticat faptul că premierul a fost „dezinformat de specialiștii din minister”, iar „veriga slabă este ministrul Educației”. Popa a subliniat că norma didactică a fost majorată peste media UE, contrar afirmațiilor oficiale, și că profesorii ar fi trebuit consultați înainte de adoptarea legii. „Toate aceste tensiuni au fost create de dezinformări și de lipsa de comunicare. Nu s-a comunicat”, a spus aceasta.
Despre profesorii care refuză să intre la ore, Popa a afirmat că aceștia „o fac din demnitate”, subliniind că nu boicotează examenele, ci doar orele curente, în semn de protest față de modul în care au fost adoptate măsurile.
„Efectele nu se pot vedea imediat”
Întrebat dacă România a ieșit din zona de risc bugetar, Abrudean a mai precizat la Europa FM: „Nu se poate vedea imediat, pentru că efectele în buget și în economie se vor resimți după o anumită perioadă de timp. Sperăm ca această perioadă să fie cât mai scurtă. Să vedem că, odată cu aceste măsuri care au exact această țintă – de a recâștiga credibilitatea în fața tuturor, în primul rând în fața românilor – să ducă la intrarea României în OCDE. Este un element asupra căruia insist, pentru că vom vedea rezultate”.
Întrebat dacă pot urma noi pachete de măsuri, acesta a spus: „Eu cred că, după ce vom vedea efectele acestor pachete, nu cred că va mai fi nevoie de altele, ca să împovăreze mai mult oamenii”.