Comunitatea Merito a revenit cu o variantă revizuită a propunerii sale privind reformarea modului de titularizare și angajare în învățământ. După ce în august 2025 organizația propunea eliminarea titularizării ca examen principal și introducerea unui „rezidențiat didactic”, profesoara Laura Borbe explică acum pentru școala9.ro că modelul a fost ajustat în urma feedbackului din mediul universitar, pentru a diferenția mai clar competențele profesorilor debutanți și a oferi un parcurs predictibil spre titularizare.
În varianta actualizată, concursul de titularizare ar fi transformat într-un examen de admitere la „rezidențiatul didactic”, o etapă de formare practică plătită, sub îndrumarea unui mentor. Propunerea urmărește să evalueze competențele reale de predare, nu doar cunoștințele teoretice.
„Transformarea actualului concurs de titularizare în examen de admitere la rezidențiat (propunere modificată față de varianta inițială propusă de noi, ca urmare a observațiilor pertinente formulate de profesori din mediul universitar și care precizează faptul că mediile de absolvire la nivel de licență sau master sunt foarte apropiate și nu ar permite o diferențiere; mai precis, foarte mulți absolvenți cu medii egale)”, explică profesoara Laura Borbe.
În timpul rezidențiatului, candidatul ar fi evaluat formativ, prin activități de predare practică și mentorat, iar examenul de definitivat ar deveni un examen de certificare în domeniul educației.
„Transformarea actualului examen de definitivat în examen de certificare în domeniul educației. Nota obținută prin evaluare continuă, formativă din perioada rezidențiatului și nota obținută de candidat la examenul de definitivat generează media care certifică competențele în domeniu și care, definitivă fiind, va permite posesorului să își depună cererea de ocupare pe posturile vacante spre titularizare sau pentru suplinire”, adaugă Borbe.
Modelul de „rezidențiat didactic” a fost prezentat public pentru prima dată pe 5 august 2025, într-un set amplu de propuneri Merito pentru debirocratizare și eficientizare a sistemului educațional, publicat și de Edupedu.ro. Documentul propunea atunci eliminarea examenului național de titularizare ca metodă principală de intrare în sistem, urmând ca debutul în carieră să se facă printr-un stagiu plătit, de doi ani, sub coordonarea unui mentor, urmat de un examen final de acces în profesie. După reacțiile primite din mediul universitar, propunerea a fost modificată astfel încât titularizarea să devină parte a unui proces de formare profesională, nu un examen unic.
În varianta Merito, se propune și „transparentizarea informațiilor legate de posturi vacante pentru titularizare/suplinire și a informațiilor legate de candidați pe o platformă care să integreze platforma de salarizare și să fie corelată și cu planul de școlarizare al fiecărei școli.”
Laura Borbe compară, în articolul citat, modelul propus cu sistemul german: „Un model similar există și în unele landuri germane. La finalul studiilor universitare, absolvenții susțin un examen de stat. Aici se verifică atât cunoștințele de specialitate (materia/materiile tale), cât și pedagogia și didactica. Pe baza notelor obținute, persoana are acces la un stagiu practic plătit, între 18 și 24 de luni. Rezidentul predă sub îndrumare, este evaluat și participă la seminare de formare continuă. După încheierea stagiului, se poate înscrie la al doilea examen de stat. Acesta este decisiv: odată promovat, persoana este considerată calificată pentru a fi titular în Germania, și, în momentul în care apare un post titularizabil, este titularizat cel cu nota cea mai mare.”
Informații de context
Propunerea ministrului Daniel David pentru schimbarea titularizării este următoarea: după un examen național de „licențiere” în sistem, candidații cu peste 7 să participe la concursuri organizate în școli sau la centre de concurs, ca la rezidențiat.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă (19 mai 2025), că evaluarea profesorilor titulari la 5 ani nu înseamnă că aceștia dau din nou titularizarea: „Când am propus evaluarea la 5 ani, nu m-am referit că dai încă o dată un examen de titularizare sau ești încă o dată trecut printr-un examen”.
Amintim că profesorii titulari vor fi evaluați la fiecare 5 ani, după cum se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România.
Propunerile din Raportul QX pe reforma angajării profesorilor în sistemul preuniversitar:
„În acest moment sistemul de titularizare are avantaje și dezavantaje. Avantajele principale se referă la stabilizarea cadrelor didactice și la flexibilizarea transferurilor în acest cadru. Aceste avantaje trebuie păstrate.
Dezavantajele sunt legate de procedura birocratică a examenului, care, adesea, trebuie repetată prea des de către unii candidați care nu obțin titularizarea și de faptul că pozițiile de perioadă determinată nu sunt protejate prin calitatea actului educațional al celui care ocupă postul și nu se pot transforma în poziții pe perioadă neterminată în baza calității actului educațional al celui care ocupă postul.
În condițiile în care sistemul educațional suferă (și va suferi și mai mult în anumite domenii – ex. științe) de absența cadrelor didactice calificate și de calitate, sistemul actual nu este unul adecvat.
Sistemul propus aici menține avantajele existente, elimină dezavantajele și aduce elemente suplimentare de calitate și descentralizare decizională cu responsabilizarea unităților școlare. Ideea centrală este că pozițiile pe perioadă determinată, care nu sunt rezervate în condițiile legii, se tratează în logica tenure-track, acestea putând deveni poziții pe perioadă nedeterminată în funcție de viabilitatea lor și de calitatea cadrului didactic (evaluată complex de beneficiarii principali!).
Principiile de bază sunt următoarele (vor fi operaționalizate printr-o procedură detaliată a ministerului, unde lucrurile se mai pot nuanța/adapta):
- În etapa I, ministerul organizează anual un examen național pentru licențierea în învățământ.
- Toți candidații care obțin cel puțin nota 7 devin licențiați în cariera didactică, conform legii, și au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem. Examenul nu trebuie repetat, admiterea în cariera didactică se face o singura dată.
- Licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, organizate de unitățile școlare. Concursurile se pot organiza la nivelul unității școlare sau într-un centru de concurs care reunește mai multe unități școlare care nu au resursele necesare organizării concursurilor (ex. infrastructură, resursă umană calificată), după o metodologie-cadru care va fi stabilită de minister.
- Toate posturile disponibile în unitățile școlare, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu normă didactică completă sau cu minimum 50% din norma didactică completă, se anunță public de către minister.
- Posturile libere pe perioadă determinată pot să fie rezervate în condițiile legii sau nerezervate (tenure-track).
- Posturile care nu sunt anunțate ca disponibile la concurs nu se bugetează dacă apar ulterior, decât în situații excepționale (ex. ieșirea legală din sistem, pe perioadă nedeterminată sau determinată).
- Licențiații care obțin post pe perioadă determinată își păstrează postul dacă viabilitatea acestuia este prelungită anual de către unitatea școlară, cu condiția unei evaluări interne pozitive, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister.
- Licențiații care obțin post pe perioadă determinată – tenure-track – își păstrează postul pe perioadă nedeterminată, cu acordul unității școlare, în baza unei evaluări interne, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister, dacă acesta devine viabil prin prisma criteriilor pentru posturile pe perioadă nedeterminată.
- Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani. Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată.
- În etapa a II-a, posturile neacoperite în prima etapă de licențiații se scot la concurs și pot participa toți cei care la examenul de licențiere în cariera didactică au luat nota între 5 și 6,99 în ultimii 3 ani, ocupându-le în regim de suplinitori.
- Posturile rămase neacoperite și după etapa a II-a sunt oferite în regim de plata cu ora de fiecare unitate școlară, după o procedură ce va fi stabilită de minister”.