Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a declarat că „este esențial să îi facem pe copii să înțeleagă la ce îi ajută să învețe”. Aceasta a vorbit, pentru Prima News, despre importanța lecturii în viața elevilor, subliniind rolul părinților și al profesorilor. „Dacă nu are o bibliotecă în casă, dacă nu este obișnuit să-și privească părintele cu o carte deschisă, ce interes ar avea să o facă el pe mai departe?”, spune profesoara.
„Cred că lucrurile nu pot fi generalizate. Depinde de categoria de elevi căreia te adresezi. Eu, de exemplu, predau la un colegiu național important, fruntaș al Capitalei. Sunt obișnuită, așadar, să comunic, să interacționez cu elevi care au intrat acolo cu medii foarte mari, elevi în care s-a investit. Și când spun că s-a investit, familia a avut o contribuție importantă acolo, în progresul școlar al acestor copii. Este o realitate. Deci, ceea ce vă voi spune eu, în mod particular, despre acești elevi nu poate fi generalizat la nivelul întregii țări”, a spus profesoara.
Maria Manea a explicat că lectura copiilor are legătură cu motivația intrinsecă. Aceasta a precizat că „există o motivație a învățării diferită”:
„De asemenea, cred că o contribuție esențială o are motivația școlară. Acea motivație intrinsecă pe care o stabilim, o naștem, o formăm de la vârste foarte mici. Pentru că interacționez, fiind antreprenor în educație, cu copii de vârste mici, de la grupa mică de grădiniță, chiar de creșă, până la clasele din ciclul primar, constat că există o motivație a învățării diferită și, de asemenea, influența pe care copiii aceștia o suportă din partea familiilor și din partea educatorilor, chiar și atunci când vine vorba despre lectură, este și ea diferită.”
Cadrul didactic a precizat că sunt copii care de mici și-au format o rutină de lectură și este important „să îi facem pe copii să înțeleagă la ce îi ajută să învețe”:
„Sunt copii care sunt obișnuiți să citească de mici și care și-au format deja o rutină în a citi singuri. Este și cazul băiețelului meu cel mare, care citește singur, pentru că am încercat de când era foarte mic să îl familiarizez cu lectura: inițial, printr-o lectură pe care eu evident că am realizat-o. Acum este o deprindere, o rutină naturală, pe care o are copilul. Nu aș spune că este suficient să discutăm cu copiii și atât și nici măcar să creăm această rutină. Aș spune că este esențial să îi facem pe copii să înțeleagă la ce îi ajută să învețe, că nu o vor face nici pentru părinții lor, nici pentru profesorii lor, ci pentru ei înșiși. Deci, cred foarte tare că de felul în care citesc și învață copiii astăzi a depins foarte tare implicarea părinților și a profesorilor lor. Este o realitate.”
Maria Manea a vorbit despre actualizarea listelor de lectură și despre literatura contemporană:
„Eu am fost unul dintre cei care au spus că această componentă cronologică a programei școlare de Limba și literatura română de clasa a IX-a este binevenită. În egală măsură, sunt unul dintre profesorii care vorbește despre nevoia de actualizare a listelor de lecturi pentru elevi. Și nu doar a listelor de lecturi, ci și a lecturilor obligatorii, pentru că rămân în continuare valabili scriitorii canonici când predăm, studiem limba și literatura română. Literatura contemporană este mai puțin reprezentată, ceea ce spunem noi, adulții, ar stârni un interes mai mic al copilului față de lectură, pentru că nu aducem această literatură nouă aproape de ei. Eu cred că, de multe ori, temele pe care le aducem în spațiu public sunt trase de păr. N-aș spune false, dar sunt trase de păr. Copiii care sunt învățați de mici să citească și pentru care există acest interes din partea părinților și din partea școlii, deci a profesorilor, citesc și acum.”
Profesoara a spus că are elevi care au citit biblioteci întregi până în clasa a IX-a. Aceasta a adus în atenție rolul părintelui și al profesorului: „Dacă nu are o bibliotecă în casă, dacă nu este obișnuit să-și privească părintele cu o carte deschisă, ce interes ar avea să o facă el pe mai departe când nu are acest exemplu?”:
„Eu am copii la școală, la liceu, care au citit biblioteci întregi până în clasa a IX-a. De foarte mici, deci au acest exercițiu de lectură incredibil. Nu contează cum citesc, că citesc cartea tipărită clasică, că citesc de pe kindle, unde își descarcă lecturile. Citesc și este extrem de important că o fac.
Așadar, ce dezbatem aici? Că este necesar să modernizăm programele școlare? Sigur că este necesar, dar cred că ar trebui să mergem la rădăcina lucrurilor și să vedem de ce ajung copiii să nu mai citească. Spunea la un moment dat Mircea Cărtărescu faptul că un copil crește cu imaginea părintelui în față, în casă. Dacă nu are o bibliotecă în casă, dacă nu este obișnuit să-și privească părintele cu o carte deschisă, ce interes ar avea să o facă el pe mai departe când nu are acest exemplu? În egală măsură, dacă merge la școală, întâlnește profesori care sunt rigizi, care nu știu să vândă, pentru că noi, astăzi, ne vindem materiile pe care le predăm, le facem mai atractive. Nu suntem niște animatori, dar trebuie să avem una peste alta și niște abilități de acest tip. Dacă nu reușim să-i cucerim pe copii, nu să devină cititori pentru examenele de admitere, pentru că, dacă aici s-ar opri lectura, ar fi foarte trist, ei trebuie să plece dinspre școală generală cu multe alte abilități de comunicare pe care, printre altele, și lectura le realizează.”
Informații de context
Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.
Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.
O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.
„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.
În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.