Implicarea tinerilor în luarea deciziilor care îi privesc în mediul școlar este influențată dacă activitățile sunt propuse sau impuse de profesori, arată cel mai nou raport al SOS Satele Copiilor, anunțat sâmbătă de organizație. Potrivit ”Studiului sociologic privind participarea tinerilor”, instituțiile educaționale pot reprezenta un reper pentru încurajarea copiilor să ia parte la deciziile comunității, însă există piedici precum impunerea activităților de către personalul școlar și nevoia de formare a profesorilor pe teme specifice.
- Raportul vine în contextul în care ”participarea copiilor și tinerilor la decizie pe diferite paliere (familie, școală, comunitate etc.) și niveluri (local, județean, național) este una dintre temele care apare din ce în ce mai des în ultimii ani în dezbaterea publică referitoare la drepturile copilului”, după cum scrie în introducere.
„Studiu își propune să analizeze participarea copiilor și tinerilor la procesele de luare a deciziilor pe diferite niveluri și domenii, așa cum este structurată/manifestată/cristalizată aceasta în prezent, în România”, scriu autorii.
Conform metodologiei studiului, au fost sondați 120 de copii și tineri, specialiști, reprezentanți ai administrațiilor locale și ai organizațiilor non-guvernamentale (ONG) pentru a ajunge la documentul final care conține recomandări, atât generale, cât și ale copiilor, pe domeniile Educație și Protecție specială.
Prima recomandare din raport este legată de o definire concretă a întregului proces prin care copiii și tinerii să poată lua parte la luarea deciziilor: ”Este necesară clarificarea la nivelul instituțiilor publice a conceptului de participare la decizie și consultare publică și a pașilor care trebuie îndepliniți pentru ca vocile copiilor și tinerilor să fie luate în considerare. În acest sens, definirea de către actorii naționali a unui mod de lucru specific este dezirabilă”, scriu autorii.
De asemenea, este necesară ”alocarea de resurse de către autoritățile locale și județene pentru spații destinate tinerilor (de tipul centrelor comunitare pentru adolescenți și tineri) pe care să le poată accesa gratuit pentru a organiza activități în funcție de interesele lor particulare”. Un exemplu din străinătate este Finlanda unde, se menționează în raport, participarea copiilor și tinerilor ”are loc preponderent în structuri formale. Acestea includ
consilii locale pentru tineret (peste 12 ani), consilii școlare, parlamente naționale și locale ale copiilor (cu vârste între 7 și 12 ani)”.
”Dezvoltarea la nivel național (Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – MFTES, Ministerul Educației – MEN și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții – ANPDCA) a unor proceduri de monitorizare a instituțiilor privind practicile de participarea a copiilor și tinerilor în deciziile care îi privesc”, este altă recomandare generală din document. În Olanda, de pildă, scriu autorii raportului, politicile din domeniul drepturilor copiilor și tinerilor sunt coordonate de mai multe ministere, precum Ministerul Sănătății, Bunăstării și Sportului, în colaborare cu Ministerul Justiției și Securității, Ministerul Educației, Culturii și Științei și Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării Forței de Muncă”.
Recomandările pentru Educație: părinții să fie informați despre oportunitățile de implicare ale copiilor, profesorii să nu impună activități
Printre recomandările pentru mediul școlar și formarea tinerilor se numără informarea lor cu privire la drepturilor și obligațiilor pe care le au, în concordanță cu structurile de reprezentare a lor, precum este consiliul elevilor, dar și prezența ”esențială” a consilierilor școlari care să îi ajute pe copii să se dezvolte personal și să fie determinați să se implice în activitățile potrivite vârstei și nevoilor lor.
”Elevii pot fi încurajați într-o mai mare măsură să participe la decizie în cadrul orelor de dirigenție. Totodată, părinții copiilor trebuie implicați pentru a înțelege beneficiile participării copiilor la decizie. Nu în ultimul rând, personalul didactic trebuie să faciliteze și nu să impună activități”, atrag atenția specialiștii consultați pentru studiu.
O recomandare este și ”organizarea de activități care facilitează participarea copiilor la decizie în timpul programului formal în care se desfășoară cursurile școlare. Acestea pot fi organizate în cadrul orelor de curs specifice, a orelor de dirigenție, sau în timpul programelor de tip „școală după școală””, mai scrie în raport.
Alte recomandări:
- ”Informarea copiilor de către unitățile de învățământ cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au în sistemul educațional și în mod particular asupra rolului consiliului elevilor și a altor structuri de reprezentare a elevilor.
- Sprijinirea de către școală și/sau lucrători de tineret a formării unor grupuri de copii și tineri la nivel local după modelul consiliilor consultative ale organizațiilor internaționale care desfășoară activități în România. În acest sens este dezirabilă alocarea de resurse pentru organizarea de activități și încurajarea diversității în grupuri astfel încât să existe o reprezentare inclusiv a unor grupuri vulnerabile.
- Introducerea în școli a unor mecanisme de participare a copiilor/ tinerilor precum sondaje online, forumuri de discuții online, întâlniri pe diverse teme etc.
- Formarea cadrelor didactice pe teme specifice participării copiilor și tinerilor și modalităților de stimulare a participării lor la decizie”.
Recomandările cheie din partea copiilor:
- ”Creșterea oportunităților de voluntariat prin Consiliile Elevilor sau alte structuri asociative ale elevilor. Elevii preferă mai degrabă să se implice la început în proiecte de scurtă durată care să le transmită niște competențe specifice, nu implicarea generică în decizii; oportunitățile de voluntariat pentru competențe specifice pot crește în timp și dorința copiilor de a participa.
- Transparentizarea procesului de selecție, întrucât consiliile elevilor au tendința să centralizeze puterea de decizie în jurul a câtorva copii care nu reprezintă prea clar și democratic interesele tuturor elevilor.
- Consiliile copiilor asociate serviciilor de tip rezidențial sau sistemului de protecție specială să depășească rolul de a trage la răspundere beneficiarii care încalcă normele și să implice mai activ copiii beneficiari în decizii legate de mediul în care locuiesc, condițiile de trai, de calitatea educației lor, de servicii de sănătate de și asigurarea unui condiții de siguranță cotidiene.
- Adaptarea adulților la programul încărcat al copiilor la școală, mai ales atunci când doresc să crească disponibilitatea lor pentru participare la deciziile care îi privesc”.