Profesorul Mircea Miclea: Reducerea finanțării educației este „un atentat la siguranța națională” / Cu ce ne apărăm noi într-un război hibrid? Nu cumva cu mințile noastre înainte de a lucra cu tancuri și cu drone?

Karina Dorobanțu

2 zile ago

Profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a declarat în cadrul unui interviu acordat Vorbitorincii , că reducerea finanțării sistemului de învățământ, inclusiv prin creșterea normei didactice, reprezintă „un atentat la siguranța națională”, el a afirmat că, potrivit datelor, România are deja cea mai slabă finanțare din Europa la educație și cercetare, iar apărarea într-un război hibrid începe cu mințile oamenilor înainte de tancuri și drone.

„Suntem cu cea mai slabă finanțare pe educație și cercetare din Europa. Unde să mai tăiem? Cu ce ne apărăm noi într-un război hibrid? Nu cumva cu mințile noastre înainte de a lucra cu tancuri și cu drone? (…) Cred că este într-un fel un atentat la siguranța națională”, a declarat fostul ministru al Educației.

Acesta a făcut referire la modificarea normei didactice, despre care spune că reduce atractivitatea sistemului de învățământ, în special în mediul rural, unde profesorii sunt deja greu de găsit.

„Cu o astfel de măsură n-ai făcut decât să faci și mai puțin atractiv sistemul de educație”, a explicat Mircea Miclea, arătând că în multe cazuri creșterea normei didactice înseamnă navetă suplimentară între mai multe școli pentru completarea orelor.

Fostul ministru a atras atenția că lipsa investițiilor în educație afectează capacitatea societății de a face față manipulării și dezinformării, într-un context internațional tot mai instabil.

Profesorul universitar a subliniat că sistemul de învățământ devine tot mai puțin atractiv pentru tineri, amintind că doar aproximativ 9% dintre cadrele didactice din România au sub 30 de ani, ceea ce indică o problemă structurală în recrutarea noilor profesori.

Redăm intervenția integrală pe acest subiect:

„Unul dintre lucrurile esențiale pe care le-a făcut acest guvern anul trecut, complet greșit, a fost de a interveni în modul în care a fost definită norma didactică. Eu nu vreau să iau apărarea profesorilor, vreau numai să gândim, foarte clar această modificare a normei didactice are, de fapt, ca efect reducerea bugetului pentru educație.”

„Suntem cu cea mai slabă finanțare pe educație și cercetare din Europa. Unde să mai tăiem? Cu ce ne apărăm noi într-un război hibrid? Nu cumva cu mințile noastre, înainte de a lucra cu tancuri și cu drone? Și dacă tu nu ai oameni educați care să înțeleagă când e manipulare, când e adevăr, cum trebuie să combine perspectivele, oamenii aceia o să fie foarte vulnerabili. Degeaba cumperi tu tancuri și rachete. Și atunci cred că este într-un fel un atentat la siguranța națională.”

„Dacă e atât de atractiv sistemul de educație din România, de ce doar 9% dintre profesori sunt sub 30 de ani. Cu această măsură n-ai făcut așa decât să faci și mai puțin atractiv sistemul de educație. Analfabetismul funcțional vine în primul rând datorită faptului că nu ai profesori buni, datele arată lucrul acesta. Și atunci, 2h în plus la normă într-un gimnaziu din mediul rural nu înseamnă doar 2h, înseamnă navetă în plus la altă școală.”

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă