Deciziile precum mărirea normei didactice sau creșterea numărului de elevi în clase vor agrava fenomenul analfabetismului funcțional, a afirmat recent, în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News, profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, critic al măsurilor introduse în învățământ de Legea Bolojan. „Profesorii nu pledează pentru privilegii proprii, ci atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung”, a mai spus acesta.
- Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan, a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial, vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Redăm dialogul pe acest subiect din interviul acordat de Mircea Miclea în emisiunea „Viitor pentru România”:
Realizatoare: Vă propun să vorbim mai întâi despre profesori, pentru că în acest moment glasul profesorilor se aude cel mai tare.
Profesorul Mircea Miclea: Din păcate, se aude grasul profesorilor pentru că ei, în momentul acesta, reprezintă conștiința lucidă a acestei națiuni în ceea ce privește educația. Pentru că, dacă ne uităm clar, avem o rată foarte mare de analfabetism funcțional. Toată lumea o recunoaște, dar ceea ce se întâmplă în acest moment este exact invers decât ar trebui să procedăm. Adică să intervenim acolo unde apare analfabetismul funcțional.
De exemplu, mărirea normei didactice va face și mai neatractivă profesia de profesor. Mai ales să mergi la țară, zona principală de unde apare analfabetismul funcțional. Deci, prin urmare, analfabetismul funcțional va crește din aceste măsuri, cred că trebuie să fii complet nerealist să crezi că o astfel de măsură va duce la creșterea calității educației sau va duce la reducerea analfabetismului funcțional, dimpotrivă. La fel, creșterea numărului de elevi într-o clasă va reduce calitatea educației, în loc să o crească.
La fel, faptul că nu se mai dau acele burse, greșit numite „burse de excelență” erau, de fapt, burse de supraviețuire. Erau niște burse educaționale. Sumele acelea puteau fi convertite în vouchere, voucherele puteau fi utilizate pentru achiziția de cărți. Și, uite așa, era și un ajutor pentru edituri, pentru că elevii ar fi cumpărat mai multe cărți, în condițiile în care, o spun cu toții, suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de cărți pe cap de locuitor.
Prin urmare, se aude vocea profesorilor pentru că ei încearcă să atragă atenția că o măsură contabilă, care vor aduce o brumă de reducere a cheltuielilor bugetare, va avea un impact masiv, semnificativ, nu numai pe calitatea vieții lor, ci pe calitatea educației și pe ceea ce se va întâmpla cu analfabetismul funcțional în România în următorii ani.
Este vocea de disperare. Nu cumva să înțelegem că vocea lor este vocea care pledează pentru confortul lor. Am auzit adesea în spațiu public spunându-se că ei au suficient timp liber și hai să le mai luăm din timpul liber etc. Dacă este atât de atractivă această meserie de profesor, spuneți-mi de ce doar 9% dintre profesori sunt sub 30 de ani? Adică situația este extrem de dramatică și de aceea profesorii încearcă să-și facă auzită vocea, nu pentru a pleda în favoarea unor privilegii proprii, ei n-au avut niciodată privilegii, ci în ideea de a atrage atenția asupra consecințelor pe termen lung.
Informații de context
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor conform prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, denumită în continuare Procedură şi reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate. Perioada: 8-22 august 2025”, se arată în anexa documentului de lege.
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
În ceea ce privește creșterea numărului de elevi din clase, de la 1 septembrie 2025, modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent.
Conform procedurii elaborate de Ministerul Educației, pusă în dezbatere publică, inspectoratele școlare trebuie să reanalizeze toate formațiunile de studiu pentru a le alinia la prevederile articolului 23 din Legea 198/2023, modificat prin Legea 141/2025. În mod concret, formațiunile de studiu trebuie să depășească valorile medii stabilite de lege.
„Formaţiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare filieră/profil/an de studiu numărul copiilor/elevilor să depăşească valoarea medie prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede procedura ministerului.
Referitor la bursele elevilor, au fost desființate bursele de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.