Scriitorul și profesorul Radu Vancu, cunoscut pentru implicarea sa civică și pozițiile tranșante în spațiul public, transmite că „ce spune premierul Bolojan e factual fals: normele didactice n-au scăzut niciodată de 30 de ani încoace”. Miercuri seara, premierul Ilie Bolojan a declarat că în ultimii ani, în educație, au fost luate măsuri precum reducerea normelor didactice, scăderea numărului de elevi din clasă și creșterea salariilor profesorilor.
Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Vancu aduce în atenție că ce a scăzut a fost finanțarea educației: „Există din 2011 o lege națională a educației care, la articolul 8, prevede că educația primește minimum 6% din PIB – iar pentru cercetare, minimum 1%. Tot din 2011 încoace, educația a primit în fiecare an cca 3%. Adică jumătate din cât prevede legea. Iar cercetarea a primit cam o cincime din cât prevede legea, uneori chiar mai puțin.”
Potrivit cadrului didactic, educația a rezistat, deoarece a fost subvenționată de profesori și părinți. Acesta a oferit și exemple:
„Educația a rezistat fiindcă a fost subvenționată de profesori & părinți. Profesorii și-au pus la dispoziția sistemului de educație telefoanele, laptopurile, abonamentele la internet, imprimantele, topurile de hârtie, bibliotecile personale, timpul și mai personal. Părinții au pus și ei la dispoziție timp, energie, finanțe. Numai așa educația subfinanțată a putut rezista în tot acest timp”, scrie profesorul.
Radu Vancu este de părere că „a ataca educația, spunând (chiar prin gura ministrului ei) că a contribuit la deficit e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă i-ai luat în fiecare an 3% tocmai pentru a acoperi găurile din buget.
A ataca profesorii, spunând că li s-au micșorat normele & acum le crești la loc, e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă tocmai prin donațiile lor benevole de resurse & timp profesorii au ținut (alături de părinți) sistemul de educație funcțional.”
Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan, a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Redăm textul complet al profesorului Radu Vancu:
„1. Ce spune premierul Bolojan e factual fals: normele didactice n-au scăzut niciodată de 30 de ani încoace.
2. Ce a scăzut însă factual a fost finanțarea educației. Există din 2011 o lege națională a educației care, la articolul 8, prevede că educația primește minimum 6% din PIB – iar pentru cercetare, minimum 1%.
Tot din 2011 încoace, educația a primit în fiecare an cca 3%. Adică jumătate din cât prevede legea. Iar cercetarea a primit cam o cincime din cât prevede legea, uneori chiar mai puțin.
3. Practic, educația nu doar că nu a agravat deficitul. Dimpotrivă, fără cei 3% luați în fiecare an de la educație deficitul ar fi arătat și mai îngrozitor. Statul și-a acoperit găurile luând banii prevăzuți de lege pentru educație – până când deficitul a fost pur și simplu prea mare.
Dar nu educația a fost de vină pentru asta – ci statul. A da vina tot pe educația de care ai profitat e cumplit de cinic. A tăia suplimentar tot de la educația din al cărei buget ai tăiat deja jumătate e cumplit de iresponsabil.
4. Educația a rezistat fiindcă a fost subvenționată de profesori & părinți. Profesorii și-au pus la dispoziția sistemului de educație telefoanele, laptopurile, abonamentele la internet, imprimantele, topurile de hârtie, bibliotecile personale, timpul și mai personal. Părinții au pus și ei la dispoziție timp, energie, finanțe. Numai așa educația subfinanțată a putut rezista în tot acest timp.
Au făcut-o de dragul copiilor – și o vor mai face.
5. A ataca educația, spunând (chiar prin gura ministrului ei) că a contribuit la deficit e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă i-ai luat în fiecare an 3% tocmai pentru a acoperi găurile din buget.
A ataca profesorii, spunând că li s-au micșorat normele & acum le crești la loc, e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă tocmai prin donațiile lor benevole de resurse & timp profesorii au ținut (alături de părinți) sistemul de educație funcțional.
A încerca să învrăjbești profesorii cu părinții e, de asemenea, cinic & iresponsabil – fiindcă cei care vor pierde iremediabil, dacă alianța dintre profesori & părinți se distruge, sunt copiii.
6. Domnule Bolojan, a existat relativ recent un prim-ministru care a subestimat profesorii & capacitatea lor de solidaritate. Același prim-ministru a încercat să învrăjbească părinții & profesorii. A subestimat și capacitatea lor de solidaritate.
Protestele de atunci au durat o lună – iar părinții & elevii au fost alături de profesori. Acel prim-ministru a eșuat lamentabil.
7. Da, profesorii au tăcut prea multă vreme. Au crezut prea multă vreme în responsabilitatea politicienilor. Care au profitat de capacitatea de sacrificiu pentru copii a profesorilor & părinților.
Dar enough is enough. Opriți războiul cu profesorii. Restabiliți ordinea firească în educație. Nu distrugeți școlile mici, copiii din comunitățile mici au același drept la educație ca și ceilalți. Nu distrugeți nici celelalte școli, care au reușit să se mențină funcționale în ciuda înfiorătoarei subfinanțări.
8. Fiindcă orice război cu profesorii e, de fapt, un război cu copiii României.
9. Iar o țară care se războiește cu propriii copii e definitiv eșuată.”